Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Mai 2007
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 14 Mai 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Cisterne contra secetei

• opt prim�rii au 13 cisterne cu care s-ar putea c�ra ap� pentru populatie, �n caz de secet� • acestea s�nt folosite, �n general, pentru transportul laptelui de la produc�tori •

Seceta anuntat� pentru acest an reprezint�, mai ales pentru locuitorii din mediul rural, un serios motiv de �ngrijorare. Un num�r semnificativ de f�nt�ni au secat, iar �n foarte multe nivelul apei a sc�zut. Pe de alt� parte, �ns�, marea parte a comunit�tilor locale nu au mijloace de stocare a apei, �n caz de nevoie. Astfel, din cele 78 de prim�rii c�te s�nt �n judetul Neamt, doar 8 detin cisterne cu care ar putea fi c�rat� ap� la populatie. Cele mai recente date furnizate de reprezentantii Sistemului de Gospod�rire a Apelor Neamt indicau c�, la �nceputul lunii trecute, 752 de f�nt�ni au secat de tot, iar 37,86% din num�rul total al f�nt�nilor aveau nivelul sc�zut. �n judetul Neamt s�nt 29.258 de puturi din care oamenii de la sate se alimenteaz� cu ap� pentru consumul casnic si �n gospod�rii. �n cazul �n care f�nt�nile seac� punctual, situatia nu este foarte grav�, pentru c� oamenii �si vor schimba locul de unde aduceau apa cu un altul, aflat �n apropiere. Mai grav� este situatia �n care seac� toate f�nt�nile dintr-un c�tun, dintr-o parte a unui sat, ori de pe teritoriul �ntregii localit�ti, pentru c� populatia ar fi nevoit� s� str�bat� distante lungi pentru a-si procura apa. Din dispozitia dat� printr-un ordin semnat de prefectul Toader Mocanu si seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgent� Neamt, colonel Ioan Nitic�, prim�riile din judet au transmis c�tre Sistemul de Gospod�rire a Apelor Neamt situatia dot�rii cu cisterne pentru transportul apei si am�nunte despre existenta rampelor de acces la sursele de ap�. Potrivit datelor �nregistrate recent, �n judetul Neamt dispun de cisterne prim�riile Bodesti - dou� (cu o capacitate de zece tone), Borca (una, de opt tone), Costisa - dou� (cu o capacitate total� de 1,8 tone), Dobreni - una, Ghind�oani - patru, Horia - dou� (una de o ton�, iar cealalt� de dou� tone), Ruginoasa - opt, si S�b�oani - dou� (una de 0,8 tone si una de o ton�). �n total, opt prim�rii dispun de asemenea mijloace. Localit�tile judetului Neamt stau mai bine la num�rul de rampe de acces la sursele de ap� - 149 la num�r. Cele mai multe facilit�ti, din acest punct de vedere, le au comuna Ion Creang� - 18 rampe, comuna G�rcina - 14, Ghind�oani, Ceahl�u si C�ndesti - c�te 10 rampe.
Stelian Mih�il�, inginer sef �n cadrul Sistemului de Gospod�rire a Apelor Neamt, a declarat c� cisternele, pe care prim�riile nemtene le-au declarat ca av�ndu-le �n proprietate, s�nt folosite, �n general, la transportul lichidelor de uz alimentar. „Situatia cu cisternele si rampele de acces la sursele de ap� a fost prezentat� �n cadrul Comandamentului Judetean pentru Situatii de Urgent�. Cu cisternele existente se va c�ra apa pentru populatie �n cazul �n care ne vom confrunta cu o secet� prelungit� si f�nt�nile vor seca. Unele comune detin astfel de cisterne pentru c� pe terioriul lor exist� puncte de colectare a laptelui si cu ele este adus de la produc�torii particulari“, a declarat inginerul sef Stelian Mih�il�.
Trec�nd peste datele care arat� c� nemtenii ar muri �nsetati dac� ar fi s� li se aduc� ap� cu cisterna, p�n� acum, �n judet, populatia de la sate nu a fost alimentat� cu tulumba, oamenii descurc�ndu-se dup� posibilit�ti. Udatul gr�dinilor de zarzavat si ad�patul animalelor au fost asigurate cu ap� din iazuri sau p�r�uri, iar ap� pentru consumul casnic au g�sit prin f�nt�ni, fie ele mai apropiate sau la mai mare distant� de locuinte.

Articol afisat de 1548 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Simona T�RN�)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective