2007 - anul extremelor

• acest an se anuntďż˝ a fi secetos, cu temperaturi mai mari decďż˝t cele normale si fenomene extreme • se estimeazďż˝ cďż˝ iarna va veni la ďż˝nceputul lunii viitoare • primďż˝vara din ianuarie afecteazďż˝ culturile agricole, declansďż˝nd ceasul biologic al plantelor, aparitia dďż˝unďż˝torilor si dezvoltarea virusilor afectiunilor respiratorii • seceta se poate repercuta si asupra productiei de energie electricďż˝ •

Temperaturile extrem de crescute pentru aceastďż˝ perioadďż˝ si lipsa aproape totalďż˝ a zďż˝pezii ďż˝n judet, exceptie fďż˝cďż˝nd zona montanďż˝, anuntďż˝ cďż˝ acest an va fi unul extrem de ciudat, din mai multe puncte de vedere. 2007, declarat de meteorologi ca fiind „cel mai cald din istorie“, se anuntďż˝ a fi secetos, cu temperaturi mai mari decďż˝t ďż˝n mod normal, fenomene extreme mai dese si ploi torentiale ďż˝n intervale scurte de timp. Potrivit statisticilor, de fiecare datďż˝ cďż˝nd sfďż˝rsitul unui an a fost marcat de o perioadďż˝ cu cantitďż˝ti deficitare de precipitatii, anul urmďż˝tor a fost caracterizat de secetďż˝. Conform celor declarate de Ioan Sandu, directorul Agentiei Nationale de Meteorologie, precipitatii sub formďż˝ de zďż˝padďż˝ ceva mai consistente se vor ďż˝nregistra ďż˝n jurul datei de 2-3 februarie si ďż˝n intervalul 5-11 februarie. Pďż˝nďż˝ pe 21 ianuarie, va fi o vreme ďż˝n general frumoasďż˝, cu temperaturi peste valorile normale, de pe 22 pďż˝nďż˝ pe 25 ianuarie vremea se va rďż˝ci, dar nu foarte tare, dupďż˝ care, pďż˝nďż˝ pe 1 a lunii viitoare, va fi iarďż˝si anormal de cald.

Mentinerea vremii calde va declansa ceasul biologic al plantelor

Un prim sector care va fi afectat de prim�vara instalat� �n ianuarie este agricultura, unde s�nt estimate pierderi semnificative. Acestea vor fi cu at�t mai mari cu c�t gerul �nt�rzie s� apar�, vegetatia profit�nd de conditii prielnice si dezvolt�ndu-se anormal. Toate culturile agricole de toamn� din Neamt prezint� o r�s�rire neuniform�, ori o vegetatie timpurie, din cauza lipsei precipitatiilor si a temperaturilor crescute din luna aceasta si cele anterioare. Din p�cate, specialistii prognozeaz� c� vor sc�dea substantial productiile la gr�u, secar�, orz, orzoaic� si rapit�. De exemplu, la orz, datorit� secetei, dar si din cauza unui �nghet �nregistrat cu ceva vreme �n urm�, frunzele s-au uscat. Dac� vor veni temperaturi negative de acum �ncolo, ceea ce logic ar trebui s� se �nt�mple, gr�ul va suferi, �ntruc�t plantele, datorit� secetei, nu au acumulat suficiente glucide care s� le fac� rezistente la �nghet.
Ioan Ghiutďż˝ Tarďż˝lungďż˝, directorul Unitďż˝tii Fitosanitare Neamt, a declarat cďż˝ soarta culturilor depinde de evolutia vremii ďż˝n perioada urmďż˝toare. „Sďż˝ntem la ďż˝nceputul perioadei de crestere a duratei zilei, proces care a ďż˝nceput de pe 22 decembrie. Dacďż˝ temperaturile se vor mentine ďż˝n continuare mari pentru aceastďż˝ perioadďż˝ si vor fi pozitive si noaptea, unele plante vor ďż˝ncepe perioada de ďż˝ncoltire si de dezvoltare efectivďż˝. Sďż˝ sperďż˝m cďż˝ vom trece ďż˝n scurt timp pe un registru negativ al temperaturilor. Nu pot afirma cďż˝ grďż˝ul este ďż˝n totalitate «necďż˝lit», pentru cďż˝ noaptea, ďż˝n zona noastrďż˝, au fost si temperaturi de zero grade sau poate chiar mai mici. Dinamica temperaturii va dicta evolutia vegetatiei. Dacďż˝ vor mai fi douďż˝-trei sďż˝ptďż˝mďż˝ni cu temperaturi diurne si nocturne pozitive, ďż˝ntr-adevďż˝r vor fi grav afectate culturile agricole. Starea de vegetatie nu s-a declansat la culturile mari, adicďż˝ la pomii fructiferi. ďż˝n caz de ďż˝nghet, cei mai afectati vor fi caisii - sďż˝nt cei mai sensibili pomi fructiferi, dar acestia la noi se ďż˝ntďż˝lnesc sporadic, pe lďż˝ngďż˝ case, nu pe suprafete ďż˝ntinse. ďż˝n ordinea sensibilitďż˝tii se numďż˝rďż˝ visinii, ciresii, prunii, merii si perii. Dacďż˝ temperatura va continua sďż˝ creascďż˝, atunci se va declansa ceasul biologic al plantelor, care ďż˝nseamnďż˝ explozia vegetatiei“, a declarat directorul Ioan Ghiutďż˝ Tarďż˝lungďż˝.

„Raiul“ dďż˝unďż˝torilor

Pe fondul perioadei de secetďż˝ si a temperaturilor ridicate din ultimele luni, aparitia organismelor dďż˝unďż˝toare pentru plante capďż˝tďż˝ amploare. Dďż˝unďż˝torii nu se bucurďż˝ de un mediu prielnic de viatďż˝ doar ďż˝n iernile calde, ci ďż˝n toate anotimpurile anului ďż˝n care termometrele ďż˝nregistreazďż˝ multe grade Celsius. Cert este cďż˝ actuala perioadďż˝ ajutďż˝ la o explozie a insectelor termofile, cum sďż˝nt fluturii, care prin metamorfozďż˝, ďż˝n faza cďż˝nd sďż˝nt omizi, distrug tot ce prind ďż˝n cale, inclusiv frunzele de nuc, despre care, pďż˝nďż˝ acum cďż˝tiva ani, nu se stia cďż˝ le erau pe plac, se ďż˝nmulteste numďż˝rul dipterelor (musita de pe frunzele si florile plantelor), al afidelor care colonizeazďż˝ vďż˝rfurile de crestere, ori al pďż˝duchilor care nďż˝pďż˝desc pe frunze sau pe plantele ďż˝ntregi. „Si pentru dezvoltarea organismelor dďż˝unďż˝toare plantelor, urmďż˝toarele 10-15 zile sďż˝nt decisive. Dacďż˝ temperaturile se vor pďż˝stra ďż˝n aceleasi limite, plantele vor actiona ca atare, iar dacďż˝ va veni ďż˝nghetul, fenomentul de vegetatie se va stopa. Poate va fi si o normalizare din punct de vedere al precipitatiilor“, a mai spus directorul Unitďż˝tii Fitosanitare Neamt, Ioan Ghiutďż˝ Tarďż˝lungďż˝.

Apďż˝ mai putinďż˝ pentru producerea energiei electrice

Zďż˝pada ďż˝n judetul Neamt, ďż˝n aceastďż˝ iarnďż˝, a avut o aparitie modestďż˝, un strat subtirel existďż˝nd pe crestele muntilor. Cu toatďż˝ seceta si lipsa precipitatiilor care ar fi putut fi ďż˝nregistrate ďż˝n ultimele luni, gradul de umplere al lacului de acumulare de la Bicaz este la nivelul mediu multianual. Nicolae Petrescu, purtďż˝tor de cuvďż˝nt ďż˝n cadrul societďż˝tii Hidroelectrica - sucursala Hidrocentrale Bistrita, a declarat cďż˝ s-ar putea ca, ďż˝n primďż˝varďż˝, cantitatea de apďż˝ din care se produce energie electricďż˝ ďż˝n sistem sďż˝ fie scďż˝zutďż˝ fatďż˝ de limitele normale. „Deocamdatďż˝, schema de functionare este normalďż˝ si, pentru perioada urmďż˝toare, nu se preconizeazďż˝ modificďż˝ri. Noi avem niste proceduri bine stabilite, pe care le punem ďż˝n practicďż˝ atunci cďż˝nd cantitatea de apďż˝ din acumulďż˝ri este mai micďż˝, dar si atunci cďż˝nd se ďż˝nregistreazďż˝ un excedent ďż˝n lacuri. Este posibil ca ďż˝n primďż˝varďż˝, datoritďż˝ lipsei precipitatiilor din aceastďż˝ iarnďż˝, sďż˝ nu mai existe rezerva de apďż˝ provenitďż˝ din topirea zďż˝pezilor, dar nici asa nu cred cďż˝ vom putea vorbi de probleme cu asigurarea energiei electrice ďż˝n sistemul national“, a declarat inginer Nicolae Petrescu.

C�ldura genereaz� afectiuni respiratorii

Infectiile respiratorii fac ravagii printre nemteni �n ultima perioad�, num�rul celor diagnosticati cu astfel de afectiuni cresc�nd semnificativ fat� de ultimele trei s�pt�m�ni. Conform statisticilor �ntocmite de c�tre cadrele medicale ale Autorit�tii de S�n�tate Public� Neamt, pe baza raport�rilor f�cute de c�tre medicii de familie si cei specialisti din spitale, �n s�pt�m�na 8-14 ianuarie au fost �nregistrate �n judet aproximativ 2.000 de cazuri de infectii respiratorii - 1.201 cazuri de viroz� respiratorie si 735 de pneumonie. Potrivit preciz�rilor f�cute de c�tre doctor Cecilia Gafencu, director al Departamentului Medicin� Preventiv� (DMP) Neamt, chiar dac� majoritatea celor diagosticati cu viroz� respiratorie au prezentat forme usoare si medii ale bolii, �nmultirea num�rului de cazuri este �ngrijor�toare, tin�nd cont c�, �n ultimele trei s�pt�m�ni, media acestor cazuri a fost de 570. Tot din statistici se observ� c�, �n ultimii cinci ani, media cazurilor de viroz� respiratorie �nregistrat� �n ianuarie a fost de 976. Si num�rul pacientilor diagnosticati cu pneumonie �n ultima s�pt�m�n� este considerat foarte mare de c�tre medicii epidemiologi, av�nd �n vedere c� media acestora, �n ultimele trei s�pt�m�ni, a fost 274, iar �n ultimii cinci ani a fost de 418.
„Tinďż˝nd cont de aceastďż˝ situatie, conform recomandďż˝rilor fďż˝cute de cďż˝tre Ministerul Sďż˝nďż˝tďż˝tii, chiar dacďż˝ pďż˝nďż˝ ďż˝n prezent nu au fost ďż˝nregistrate focare de afectiuni respiratorii, tinem sub supraveghere toate colectivitďż˝tile de copii, cele de persoane cu nevoi speciale, spitalele, pentru a nu ajunge sďż˝ ne confruntďż˝m cu vreo epidemie de virozďż˝ respiratorie sau pneumonie. Este bine cďż˝ nu avem cazuri de gripďż˝ ďż˝n judet, dar nici nu prea sďż˝nt conditii atmosferice pentru asa ceva, avďż˝nd ďż˝n vedere cďż˝ virusul gripal trďż˝ieste la temperaturi scďż˝zute. Or, temperaturile neobisnuit de mari din ultima perioadďż˝ nu au fost propice dezvoltďż˝rii virusului gripal, ďż˝n schimb au favorizat supravietuirea si dezvoltarea altor virusi care genereazďż˝ afectiuni respiratorii“, a punctat doctor Cecilia Gafencu, director al DMP Neamt.
Majoritatea celor afectati de infectii respiratorii s�nt v�rstnici, cu afectiuni cronice si cu sistem imunitar sl�bit, c�rora viroza respiratorie le genereaz� complicatii, si copiii, de asemenea sensibili la schimb�rile bruste de temperatur� care au loc �ntre zi si noapte. Din acest motiv, numerosi pacienti care fie sufer� de diabet, fie s�nt cardiaci sau au afectiuni pulmonare cronice au ajuns la spital �n plin� criz� si au necesitat internare de urgent�. Astfel, sectiile Contagioase, Medical� si Pediatrie din cadrul Spitalului Judetean de Urgent� Neamt s�nt pline de pacienti a c�ror stare general� este foarte alterat� din cauza infectiilor respiratorii.

Viata subacvatic�, indiferent� fat� de prim�vara din ianuarie

Se pare cďż˝ singurele organisme indiferente la ceea ce se ďż˝ntďż˝mplďż˝ „pe pďż˝mďż˝nt“ sďż˝nt vietuitoarele din mediul acvatic. Acestea ďż˝si duc traiul fďż˝rďż˝ sďż˝ fie afectate ďż˝n vreun fel de faptul cďż˝ pe luciul apei nu s-a format podul de gheatďż˝. Ionel Miron, profesor la Facultatea de Biologie din cadrul Universitďż˝tii „Alexandru Ioan Cuza“ Iasi, a declarat cďż˝ temperaturile crescute din aceastďż˝ iarnďż˝ nu au o influentďż˝ prea mare asupra mediului acvatic. „Influenta climatului actual asupra organismelor acvatice nu-i foarte mare. Pestii nu au ce modificďż˝ri sďż˝ suporte. La fel organismele de pe prundis, de pe fundul apei, nu au treabďż˝ cu temperatura aerului. Iar ďż˝n masa apei, ciclul anual nu este afectat de temperatura aerului. Viata subacvaticďż˝ se desfďż˝soarďż˝ dupďż˝ alte reguli decďż˝t cea terestrďż˝. Printre noi circulďż˝ diverse categorii de agenti patogeni, pe care ďż˝i distrug temperaturile negative, ďż˝n vreme ce ďż˝n apďż˝ nu trebuie sďż˝ fie temperaturi sub zero grade, ca sďż˝ fie distrusi agentii patogeni“, a declarat profesorul Ionel Miron. END