Prezenþã plasticã nemþeanã în spaþiul cultural coreean
• expoziþie Iulia Hãlãucescu, la Daejeon
ÃŽntr-o circularã a Ambasadei României la Seul se regãseºte o infogramã redactatã de secretarul I al Ambasadei, Ileana Andrei, din care aflãm despre o prezenþã ineditã a Iuliei Hãlãucescu, în Coreea de Sud. Astfel, se aduce la cunoºtinþã cã miercuri, 21 iunie 2006, la Yeonjeong Cultural Center din oraºul metropolitan Daejeon, a avut loc vernisajul expoziþiei „Iulia Hãlãucescu“, organizatã, în perioada 21-27 iunie, de Ambasada României la Seul, cu sprijinul primãriei locale ºi al consulului onorific al României la Seul.
La vernisaj au participat: ambasadorul Lee Won-Hyung, consilier diplomatic al primarului (noul primar, ales în urma scrutinului din 31 mai a.c., nefiind, încã, instalat în funcþie), Kang Hong-Chul, directorul Departamentului de Relaþii Internaþionale ºi Comerþ din cadrul Primãriei, Kim Yeon-Poong, directorul Departamentului de Artã ºi Culturã, Yoon Hoo-Young, director al Muzeului de Artã ºi preºedinte al Uniunii Artiºtilor Plastici din Daejeon, doamna Unna Huh, rectorul Universitãþii de Informaþii ºi Comunicare, numeroase personalitãþi locale, profesori ºi studenþi de la Academia de Artã, artiºti plastici, reprezentanþi ai Camerei de Comerþ.
În cadrul discursurilor rostite de ambasadorul României ºi de consulul onorific al þãrii noastre la Seul, de ambasadorul Lee Won-Hyun ºi de preºedintele Uniunii Artiºtilor Plastici din Daejeon, a fost reliefatã personalitatea artistei ºi valoarea deosebitã a lucrãrilor expuse, cromatica vie ºi stilul lor inconfundabil în arta plasticã româneascã. Au reþinut în mod deosebit atenþia douã tablouri reprezentînd artiºti coreeni aflaþi în vizitã în atelierul pictoriþei. Totodatã, a fost subliniatã semnificaþia specialã a acestei prime expoziþii de artã plasticã româneascã organizatã în puternicul centru cultural, ºtiinþific ºi economic, care deschide seria schimburilor cu oraºele Piatra Neamþ ºi Iaºi, propuse pentru înfrãþire cu oraºul coreean. Aceastã iniþiativã contribuie, în acelaºi timp, la o mai bunã cunoaºtere a artei plastice contemporane româneºti în Þara Dimineþilor Liniºtite.
ÃŽn inspiratul sãu discurs de la vernisaj, ambasadorul extraordinar ºi plenipotenþiar al României la Seul, Valeriu Arteni, a spus: „ÃŽn urmã cu cîteva luni, rãspunzînd întrebãrii unui ziarist coreean despre cum aº descrie eu România, spuneam cã cel care viziteazã România ar trebui sã-ºi rezerve mult timp pentru a cunoaºte, una cîte una, minunile ºi frumuseþile româneºti. Ceea ce a fost ºi continuã sã fie cel mai important în România este cã acest spaþiu este locul de joacã favorit al zînelor ºi al îngerilor din cer. Am spus-o atunci, o spun ºi acum; am crezut ºi atunci ºi cred ºi acum. Cu excepþia notabilã cã acum am în faþã o dovadã grãitoare a celor spuse. Este o mare plãcere pentru mine sã vã prezint aceastã expoziþie extraordinarã care înmãnuncheazã doar unele dintre cele mai impresionante lucrãri ale faimoasei pictoriþe românce Iulia Hãlãucescu. Nãscutã artistã, Iulia Hãlãucescu este cunoscutã ca avînd un simþ adevãrat ºi pur al frumuseþii ºi simplicitãþii. Talentul ei artistic, care a determinat pe mulþi dintre critici sã afirme cã provine din inspiraþia divinã, vorbeºte despre ea însãºi ºi nu mai are nevoie de alte comentarii în plus. Importanþi critici de artã au numit-o «rapsodul din Bicaz» (Petru Comarnescu), «fiicã a munþilor Moldovei ºi a cerului» sau «doamna florilor» (George Popa), «poeta din Bicaz» (Aurel Leon), alþii, ca Ion Frunzetti, Eugen Schileru, Dan Grigorescu, Virgil Mocanu, Valentin Ciucã, Gabriela Bidu sau Grigore Ilisei au numit-o «maestrã a acuarelei», creatoare a unui stil original ºi precis, «doamna acuarelei româneºti». Criticul Ion Parhon vede în ea un artist cu o extraordinarã tenacitate, cu o modestie nu mai prejos ºi o înþelepciune regalã, care a reuºit sã transforme oraºul Piatra Neamþ într-o capitalã mondialã a acuarelei“.
Manifestarea, care s-a bucurat de un deosebit succes, a fost reflectatã elogios de cãtre postul local de televiziune MBS, într-o rubricã rezervatã schimburilor culturale, precum ºi în cotidianele locale.
|