 Coca Bloos �n „Ich bin Ofelia“ de Gertrud Fussenegger
• Teatrul „Pi Buni“ al Funda�iei PiatrArt v� invit� la o nou� reprezenta�ie • luni, 19 iunie, va fi prezentat publicului pietrean o produc�ie a Clubului Prometheus din Bucure�ti: „Ich bin Ofelia“ de Gertrud Fussenegger • Un spectacol socotit, „pi buni“, un adev�rat eveniment teatral. Luni, 19 iunie 2006, ora 20,00, la Club Q30, Teatrul „Pi Buni“ al Funda�iei PiatrArt va prezenta publicului pietrean o produc�ie a Clubului Prometheus din Bucure�ti: „Ich bin Ofelia“ de Gertrud Fussenegger, un recital dramatic cu Coca Bloos, cea care a ob�inut, la Gala din prim�vara anului 2004, Premiul UNITER pentru cea mai bun� actri�� a anului 2003. Spectacolul realizat de regizorul Sorin Militaru beneficiaz� de aportul scenografic al Alinei Herescu �i de suportul muzical al lui Peter Sarosi.
Pentru cei interesa�i de a fi p�rta�i la reformularea unui spectacol de excep�ie sub bol�ile de piatr� ale underground-ului din strada �tefan cel Mare, facem precizarea c� rezerv�rile pot fi f�cute la telefonul 0233-219666 sau prin sms la num�rul 0723-374807.
„St�team pe veceu �i aveam obrajii ro�ii“
Nu v� speria�i! Este o simpl� replic� din contrarianta montare �n care a�i v�zut-o ultima dat� la cea de a XIX-a edi�ie a Festivalului de Teatru de la Piatra Neam�, �ntr-un spectacol al Teatrului „Odeon“ din Bucure�ti, cu piesa „Genocid sau ficatul meu e f�r� rost“ de Werner Schwab, �n regia aceluia�i Sorin Militaru. Era protagonist� �ntr-o reprezenta�ie �n care mai evoluau Rodica Mandache, Virginia Rogin, Liviu Timu�, Gabriel Pintilei, Ana-Maria Moldovan �i Paula Niculi��, �i care a constituit, �ntr-un fel, un act de curaj �n confruntarea cu publicul provincial, insuficient eliberat de complexele unei morale �nsu�ite temeinic �i, din p�cate, definitiv, dar care avea s� se dovedeasc�, �nc� o dat�, preg�tit temeinic �n receptarea demersului teatral.
„A adus �n sfera literaturii abjectul, penibilul �i monstruozitatea f�r� s� fac� arta abject�, penibil� �i monstruoas�. A �mp�cat expresionismul german cu literatura. A scris a�a cum noi nu avem curajul s� vis�m“, spunea Dan Stoica, autorul traduc�iei �ndr�zne�ului text, despre unul din cei mai curio�i tineri ai literaturii austriece, sf�r�it prematur din via��, nu �nainte de a fi �ncercat s� dezv�luie necuprinsurile r�ului din fiin�a uman� �i suger�nd extirparea lui.
Despre spectacolul prezentat publicului pietrean, notam atunci c� eugenia moral� propus� de Werner Schwab se bazeaz� pe datele unui diagnostic nemilos, nedisimulat �i eficient. C�ci �i moartea este eficient�, nu? Limbaj aspru, dur, pe alocuri �ocant, cu inflexiuni din bagajul stilistic al teatrului absurd grefat pe trunchiul col�uros al expresionismului german. Vehemen�� ostoit� �n replici �ocante, oribilul transfigurat prin cursivitate dramaturgic� �n simbol flasc. Eutanasia r�ului, exorcizarea colectiv� prin expiere, lec�ia nemiloas� de justi�ie �ntru asanare au efecte imediate. Este o solu�ie, chiar dac� pe undeva, eronat, o analiz� scrupuloas� �i tenden�ioas� ar putea g�si motiva�iile analitice ale eugeniei fasciste in nuce. �i, de fapt, prin vindecarea schilodului, mesajul este exact contrar: prin compasiune �i prin eradicarea ferm� a r�ului, totul poate fi vindecat. Chiar �i sufletul nostru.
Repere pietrene
Iar din sufletul nostru, vindecat sau nu, face parte �i minunata actri�� Coca Bloos, cea care, s� nu uit�m, a fost o bun� bucat� de vreme o slujitoare devotat� a scenei Teatrului Tineretului din Piatra Neam�, unde a �ntrupat, printre altele, roluri memorabile: Electra din „Mu�tele“ de Jean Paul Sartre, regia Lauren�iu Ulici (1982), Directoarea liceului din „Z�t, moarte, z�t!“ de Saulius Saltenis, regia Irena Buciene - Lituania (1982), Ti�a din „Milionarul s�rac“ de Tudor Popescu (1984), Arkadina din „Pesc�ru�ul“ de Cehov, regia Nicolae Scarlat (1984), Nana din R.U.R. de Karel Capek, regia Alexandru Darie (1985) sau Catte din „Pia�eta“ de Carlo Goldoni, regia Silviu Purc�rete (1986).
„�mbr��i�ez fiecare p�rticic� din acest ora� minunat“
Ca to�i oamenii de valoare, e extrem de �ndatoritoare �i politicoas�. Apoi, remarci imediat c� popasul pietrean �nseamn� mult mai mult dec�t oricare altul. �i nu �nt�mpl�tor. �n cele din urm�, dialogul devine, inevitabil, un elogiu pentru publicul local.
Reporter: Stimat� doamn� Coca Bloss, cum vede�i dumneavoastr� re�nt�lnirea cu publicul pietrean, dup� at�t de mul�i ani?
Coca Bloos: Ora�ul Piatra Neam� �i publicul de aici, str�zile, muntele Pietricica, s� nu mai vorbesc de teatru, de trupa de aici, de spectacole, �nseamn� foarte mult, �nseamn� o parte din via�a mea, �nseamn� tinere�ea mea, �nseamn� �coala pe care am avut-o �i nu contenesc s� spun lucrul acesta, de fiecare dat� c�nd am ocazia s� o fac. Este ca o mare dragoste pe care o iei cu tine �i o por�i cu tine de-a lungul �ntregii vie�i.
Rep.: �i, dup� un periplu profesional prin Satu Mare �i Bra�ov, s�nte�i la Bucure�ti, la Teatrul Mic. Dincolo de bucuria pe care o �ncerc�m prin faptul c� v� afla�i acum, din nou, �n mijlocul nostru, �i dincolo de emo�ia re�nt�lnirii cu oamenii �i locurile acestea, spune�i-mi cum v� sim�i�i �n acest rol dintr-o pies� pu�in neobi�nuit�, cu un limbaj dur, aspru.
C.B.: Limbajul, e adev�rat, poate p�rea licen�ios...
Rep.: Eu nu am spus asta, chiar dac� dur poate fi interpretat ca un eufemism.
C.B.: Da, dur, aspru... Este via�a; nu numai de aici, ci �i de aiurea. Habar nu am dac� trebuie s� lu�m �n seam� acest limbaj, ci cred c� este important ce transmite el. Werner Schwab, unul din cei mai importan�i dramaturgi din spa�iul germanic, s-a g�ndit foarte mult, probabil, c�nd a f�urit un limbaj cu asemenea caracteristici, c�ut�nd s� ajung� prin ur�t la frumos. Un destin, altminteri, teribil de nefericit, disp�r�nd la o v�rst�... Nici nu �tii care e v�rsta la care s� dispari...
�mi place foarte mult dramaturgia lui Schwab, rolul cred c� transmite acest mesaj: din c�nd �n c�nd, trebuie s� facem cur��enie �n jurul nostru, cu noi �n�ine �i cu tot ceea ce se �nt�mpl� �n jurul nostru.
Rep.: �i cu toate patimile �i lucrurile ur�te care ne macin�, ne cople�esc.
C.B.: Este foarte exact ceea ce spune�i.
Rep.: Dumneavoastr� a�i transmis, ast�zi, acest mesaj �i a�i f�cut-o cu distinc�ia care v� caracterizeaz�.
C.B.: Publicul din Piatra Neam�, nu numai c� este foarte inteligent, este �i un public format, c�ruia nu trebuie s� i se explice un spectacol. L-am sim�it �i chiar dac� poate a fost pu�in contrariat de limbaj, s�nt convins� c� a �n�eles ceea ce trebuia. Am un mare respect pentru publicul din Piatra Neam�.
V� �mbr��i�ez �i �mbr��i�ez fiecare p�rticic� din acest ora� minunat.
Recunoa�teri �i aprecieri autorizate
Actorul Corneliu-Dan Borcia, ini�iatorul �i sufletul noii forme de manifestare dramatic� de la Piatra Neam�, a fost, �ntre 1982 �i 1986, coleg de scen� cu actri�a Coca Bloos:
„Dup� ce a plecat de la Piatra Neam�, Coca Bloos a f�cut o carier� extraordinar� de actri�� de teatru �i de cinema. A avut �ansa s� lucreze cu regizori foarte mari, de la Vlad Mugur la Purc�rete �i de la Alexandru Darie la mai tinerii Vlad Masaci sau Sorin Militaru, care, de altfel, semneaz� �i regia acestui impresionant recital dramatic“.
�ntr-un num�r din februarie 2004 al cotidianului na�ional „Rom�nia Liber�“, cunoscutul critic teatral Florica Ichim sublinia calit��ile recitalului actoricesc propus de Coca Bloos:
„Coca Bloos este dintre actorii care, �n timp, �ncet, �ncet, �i-au dovedit talentul, �i-au c�tigat locul �n teatru �i �n film, de�i, �nc� din �nceputuri de carier�, un regizor ca Vlad Mugur o pre�uise. Ea este dintre actorii cu pumnii str�n�i, nescuti�i de lovituri �n teatru �i �n afara lui, ap�sa�i de ne�ncrederea �n propriile posibilit��i. Regizori ca Lucian Pintilie sau Silviu Purc�rete, �ns�, au �tiut ce poate da ecranului �i scenei, ce poate face dintr-un personaj, chiar de plan secund, aceast� actri�� minuscul�, tenace �i �mp�timit� de profesiune. Au �tiut c�te chipuri poate lua, c�te fiin�e poate �ntrupa.
Acum, un regizor din t�n�ra genera�ie, Sorin Militaru, i-a �ncredin�at o Ofelie, nu cea shakespearean�, ci un personaj dintr-o nuvel�, �n care nefericita t�n�r� ar fi adev�rata eroin� inspiratoare, ce apuc� v�rste mature, uitat� �n cotloane de palat unde domne�te Hamlet ajuns rege. Ofelia aceasta nu se r�zboie�te cu dramaturgul ce ne-a povestit inven�iuni. Ea �l simte aproape. Pentru ea va fi «William» �i jocul ei, pe firul pove�tii �i al timpului, de-a adev�r �i fic�iune, �i d� dreptate lui William. Cu mintea femeii mature pe acesta �l va iubi, nu pe Hamletul adolescentei incon�tiente. Pe mica scen� primitoare de la Clubul Prometeus, numele lui Gertrud Fusseneger (tradus� �i adaptat� de Dan Stoica) cap�t� via�� �i vibra�ie, pentru c� interpreta ne poart� prin labirintul st�rilor sale, ne poart� cu delicate�e, �n vreme ce ea arde, se consum� ca, �n final, �nl�tur�nd �nsemnele jocului teatral, s� ne lase melancolici ca dup� pove�tile ce s-au terminat prea repede.“
Ei bine, dup� o asemenea recomandare, nu ne mai r�m�ne dec�t s� vedem spectacolul; �i pe cea care �l poart� pe umeri, asemenea unei cruci. Pentru noi, oamenii...
FOTO: ... ast�zi, �n „Ich bin Ofelia“ de Gertrud Fussenegger...
|
Autentificare
