 Ceang�ii - de la Enigm� la Adev�r
Exist� �n acest moment o presiune fantastic� de a denatura adev�rul, de a defini �n mod eronat comunitatea romano-catolicilor din Moldova drept o minoritate etnic� „asuprit�“. Este scandalos mesajul �i modalitatea de prezentare, zilele acestea, a filmului „Fabricat �n Rom�nia“, �n Parlamentul European. Comunitatea este prezentat� sub denumiri ca „ceang�i“, „ceang�i-maghiari“, o minoritate maghiar� care tr�ie�te �n s�r�cie �i este marginalizat� tocmai pe aceste considerente. Dincolo de maniera tenden�ioas� de abordare, falsul grosolan prezentat de acest film nu poate fi trecut cu vederea.
Consider c� este momentul s� afirm�m, din nou, c� noi, cei care reprezent�m aceast� minoritate cre�tin� catolic� din Moldova, s�ntem urma�ii unor popula�ii rom�ne�ti maghiarizate, �i nici nu s�ntem, dar nici nu ne-am considerat niciodat�, o minoritate etnic�. Nu neg �ns� c� s�ntem �i vom r�m�ne, probabil, o minoritate religioas�, dar este cu totul altceva.
Ceea ce se face acum, �n discu�ii de cele mai multe ori „teoretice“, reprezint� un abuz �ntre�inut sistematic prin falsuri �i denatur�ri �n dorin�a de a se sus�ine, �mpotriva tuturor realit��ilor, c� �n Rom�nia ar fi �nc�lcate drepturile acestor comunit��i. Eu pot s� v� spun, �i v� spun cu toat� sinceritatea, c� am tr�it �i am sim�it �ntotdeauna rom�ne�te �i nimeni, niciodat�, n-o s� �mi scoat�, indiferent c�te �ncerc�ri se vor face, c�te c�r�i se vor scrie, acest fapt din suflet.
�n problema romano-catolicilor din Moldova, exist� o linie de abordare, care apar�ine p�r�ii maghiare, �i care porne�te de la scrierile unui misionar catolic secui din 1781, Zold Peter. Sosit �n Moldova, el a produs, con�tient sau nu de ceea ce face, o inova�ie lingvistic�: „ceang�ii-maghiari“, raport�nd-o la comunitatea romano-catolicilor �i cre�nd astfel un fals etnonim. Din acel moment, cercet�torii unguri s-au lansat �n c�utarea originilor acestei etnii imaginare, ajung�ndu-se s� se vorbeasc� succesiv de „ceang�i“ de origine cuman�, cabar�, peceneg�, hunic� sau maghiar�.
Teoriile respective ocolesc cu grij�, scandalos a� spune, posibilitatea apartenen�ei la poporul rom�n a catolicilor moldoveni, elementele tradi�ionale, care �i �nscriu �n mod evident �n aceast� arie cultural�, fiind considerate ca rezultate ale asimil�rii exercitate de majoritatea rom�neasc�. Proced�nd evident partizan �n aceast� manier�, partea ungar� ajunge invariabil la concluziile vizate de la bun �nceput: �n Moldova ar exista o minoritate etnic� de origine maghiar�, misterioas�, exotic� �i fascinant�, „ceang�i“, care este �ns� amenin�at� cu dispari�ia, vinovate de aceast� situa�ie fiind biserica catolic� �i, bine�n�eles, statul rom�n. Din p�cate, organismele europene, �n principal anumite subcomisii ale Consiliului Europei, au c�zut �n capcana cu migal� construit� de aparatul propagandistic maghiar �i, f�r� a �ntreprinde mai �nt�i o cercetare �tiin�ific� a problemei, s-au gr�bit s� adopte documente pentru „salvarea“ presupusei minorit��i. S-a ajuns astfel la celebra, de acum, „Recomandare 1521“ care vorbe�te despre ceang�i �i limba ceang�iasc�, considerate de origine maghiar� cert�, pentru ca abia la sf�r�itul documentului s� se fac� propunerea absolut necesar� de „a se cerceta �i inventaria caracteristicile lingvistice �i etnografice ale acestora“.
Cred c� asemenea paradoxuri ar fi putut fi evitate dac� „europenii“ ar fi avut disponibilitatea s� „aud�“ sau m�car s� asculte �i alte argumente dec�t cele ale p�r�ii maghiare. S-ar fi observat c� moldovenii catolici s�nt �i se consider� rom�ni dintotdeauna. S-ar mai fi putut constata c�, de la 1781, p�n� �n prezent, partea maghiar� trage �ncontinuu acelea�i semnale �n leg�tur� cu „pericolul iminent al asimil�rii maghiarilor din Moldova“, numind provincia drept „marele cimitir al na�iunii maghiare“.
Dac� situa�ia ar fi a�a, i-a� invita pe sus�in�torii acestor aberante idei s� r�spund� la c�teva �ntreb�ri: Cum a supravie�uit presupusa comunitate �i a crescut numerice�te?; Cum de a avut un statut egal cu popula�ia majoritar� timp de peste 300 de ani?; Ar fi fost posibile toate acestea �n contextul mult reclamatei politici de asimilare a unei popula�ii de aproape 300.000 de locuitori f�cut� de statul rom�n? Unde s�nt dovezile serioase �i �tiin�ifice care sus�in asemenea teorii?
Trebuie s� �n�elegem c� este vorba despre identitatea unor oameni sau a unor comunit��i. Ce elemente lu�m �n calcul c�nd stabilim o identitate, mai ales dec�t dac� ea este revendicat� de na�iuni diferite? Este simpla declara�ie a c�torva persoane, din zona Bac�u, suficient� pentru a stabili un adev�r istoric? Nu �nc�lc�m cumva principiul de drept „testis unus, testis nullus“?
„Problema“ ceang�ilor, o fals� problem�
Cred c� problema identit��ii trebuie s� cuprind� �n mod obligatoriu �i abordarea unor elemente definitorii ale acesteia, cum s�nt, de exemplu, cele care decurg din apartenen�a etnic�: etnia, limba, istoria �i tradi�iile culturale, iar sim��m�ntul apartenen�ei reprezint� principale repere identitare ale catolicilor din Moldova, de care trebuie s� se �in� seama dac� se dore�te cu adev�rat aflarea adev�rului istoric.
Constat c� �n ultimii 10-15 ani au ap�rut din ce �n ce mai multe „teorii“ sau afirma�ii tenden�ioase privind implicarea bisericii �n a�a-zisa politic� asimila�ionist�, care ar fi dus� �mpotriva „ceang�ilor maghiari“, a c�rei consecin�� ar fi dezbinarea comunit��ii credincio�ilor catolici din Moldova. Am �nt�lnit afirma�ii extrem de grave, total nejustificate �mpotriva unei biserici care promoveaz� echilibrul �i armonia �n r�ndul credincio�ilor s�i. Astfel, s-a mers chiar p�n� acolo, �nc�t a fost acuzat Vaticanul, c� prin crearea Episcopiei romano-catolice de Ia�i, nu a f�cut dec�t s� participe la procesul de rom�nizare a „ceang�ilor maghiari“ .
De ce aduc aceast� problem� �n discu�ie? Pentru c� eu o tr�iesc, cum au tr�it-o �i p�rin�ii, bunicii �i str�bunicii mei, �i m� confrunt cu aceast� fals� „problem� a ceang�ilor“, problem� care �n realitate nu exist�. Pentru c� identitatea catolicilor moldoveni trebuie s� fie ap�rat� �i conservat�, iar deciziile care ne privesc nu trebuie s� conduc� la denaturarea adev�rului istoric, plec�nd de la premise false sau prin informare selectiv� �i unilateral�, de c�tre surse interesate.
Textul invita�iile f�cute europarlamentarilor pentru a viziona filmul amintit con�ine un neadev�r flagrant, a� spune o minciun� sfruntat�, dac� bunul sim� nu m-ar opri din a �mi cataloga proprii colegi astfel. Rom�nia este prezentat� ca un teren al confrunt�rilor etnice, unde drepturile minorit��ilor s�nt �nc�lcate �n permanen�� �i popula�ia romano-catolic� din zona Moldovei apar�ine, zice-se, diasporei maghiare. Se sugereaz� c� folosirea limbii maghiare �n public �n Rom�nia este pasibil� de pedeaps� penal�, un lucru c�t se poate de neadev�rat. Nu s�nt amintite nici drepturile legiferate ale etnicilor maghiari, nici �colile �n limba matern�, nimic din toate acestea.
Consider c� limita a fost dep�it�, iar astfel de �ncerc�ri de a denatura adev�rate valori �i de a detrona istoria trebuie oprite.
Stima�i colegi, dac� nu �n�elege�i c� aceast� comunitate catolic� din Moldova dore�te numai s� tr�iasc� bine, m�car l�sa�i-o s� mai tr�iasc�.
PS. Declara�ia a fost sus�inut� �n Senat
|
Autentificare
