Sub semnul lui Bizet

• Orchestra simfonicďż˝ a Filarmonicii „Mihai Jora“ a concertat la Piatra Neamďż˝

Se poate spune cďż˝ programul concertului de vineri seara al Orchestrei simfonice a Filarmonicii „Mihail Jora“ din Bacďż˝u a fost unul dedicat lui Georges Bizet. ďż˝i asta pentru cďż˝, din cele patru lucrďż˝ri propuse, una singurďż˝ nu a avut legďż˝turďż˝ directďż˝ cu maestrul din Montmartre. Scrisďż˝ iniďż˝ial ca muzicďż˝ de scenďż˝ pentru drama lui Alphonse Daudet, extrasďż˝ din cunoscutele „Lettres de mon moulin“, ďż˝i prezentatďż˝ ďż˝n premierďż˝ la 1 octombrie 1872 pe scena Teatrului „Vaudeville“ din Paris, condus de Carvalho, „Arlesiana“ a repurtat un rďż˝sunďż˝tor succes ďż˝n formďż˝ de suitďż˝ simfonicďż˝ ďż˝n cadrul concertelor Pasdeloup din 10 noiembrie a aceluiaďż˝i an. Structura variaďż˝ionalďż˝, inspiratďż˝ ďż˝i sugestivďż˝, se bazeazďż˝ pe o melodicďż˝ pregnantďż˝, o ritmicďż˝ variatďż˝, o structurďż˝ armonicďż˝ ingenioasďż˝, o dinamicďż˝ nuanďż˝atďż˝ ďż˝i o paletďż˝ timbralďż˝ rafinatďż˝. Din materialul muzicii de scenďż˝, Bizet a alcďż˝tuit o suitďż˝ ďż˝n patru pďż˝rďż˝i - Preludiu, Menuet, Adagietto ďż˝i Carillon - iar dupďż˝ moartea lui, o a doua suitďż˝ va fi alcďż˝tuitďż˝ de Ernest Guiraud. Ambele grupaje s-au bucurat de o carierďż˝ rďż˝sunďż˝toare, figurďż˝nd ďż˝i astďż˝zi ďż˝n multe din programele stagiunilor simfonice din ďż˝ntreaga lume. Orchestratďż˝ de Raymond Meylan ďż˝n 1990, Fantezia brillantďż˝ pentru flaut ďż˝i orchestrďż˝ pe arii din „Carmen“ de Francois Borne constituie o fascinantďż˝ tratare variaďż˝ionalďż˝ a celor mai cunoscute teme din capodopera lui Bizet.
Compozitorul argentinian Astor Piazzolla este ďż˝ndeobďż˝te cunoscut ca inovator ďż˝n tehnica combinatorie originalďż˝ a tangoului cu elaborata sonoritate a structurilor simfonice ďż˝i camerale. Cele unsprezece piese din „Y Su Noneto“ de pildďż˝, dezvďż˝luie, pe lďż˝ngďż˝ o sonoritate cu totul ineditďż˝, virtuďż˝ile expresive ale unui aparat orchestral interesant (bandoneon, piano, violine, viola, violoncel, contrabas, chitarďż˝ electricďż˝ ďż˝i percuďż˝ie). „Ave Maria“ pentru flaut ďż˝i orchestrďż˝ este o melopee cantabilďż˝ ďż˝i plinďż˝ de sensibilitate ďż˝i emoďż˝ie. Simfonia ďż˝n Do major este una dintre puďż˝inele lucrďż˝ri dedicate orchestrei de cďż˝tre Bizet ďż˝i care, alďż˝turi de Simfonia „Roma“, Uvertura „Patrie“, Uvertura de concert, Suita „Jocuri de copii“ ďż˝i celebra „Arlesiana“, dezvďż˝luie resursele neexploatate deplin ďż˝n domeniul expresiei instrumentale.

Valentin Doni, la pupitrul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „Mihail Jora“
�n ciuda faptului c� a fost scris� la o v�rst� curioas� pentru un simfonist, lucrarea dezv�luie o tehnic� surprinz�toare chiar pentru un elev de �aptesprezece ani la clasa lui Halevy. Tributar� unor inevitabile influen�e din tehnica lui Haydn �i a lui Schubert, precum �i din melodica plin� de verv� a lui Mendelssohn-Bartholdy sau din lirismul lui Gounod, Simfonia �n Do are avantajul exploat�rii unui suflu natural al v�rstei imberbe, caracterizat prin optimism, �nsufle�ire �i bun� dispozi�ie. Este o mic� bijuterie cu o arhitectur� compact� �i corect�, creat� �n buna tradi�ie a principiilor simfonice statuate de evolu�ia �ntregului clasicism �i romantism.
La pupitrul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „Mihail Jora“ s-a aflat de aceastďż˝ datďż˝ noul angajat al instituďż˝iei muzicale bďż˝cďż˝uane, Valentin Doni. Absolvent al Institutului de Arte „Gavriil Musicescu“ din Chiďż˝inďż˝u, Valentin Doni are o frumoasďż˝ carte de vizitďż˝. Fďż˝rďż˝ a avea o alurďż˝ tehnicďż˝ spectaculoasďż˝, ďż˝eful de orchestrďż˝ a condus corect, pedant ďż˝i extrem de grijuliu. Gestica amplďż˝, cam pďż˝tratďż˝ ďż˝i oarecum rigidďż˝, construitďż˝ pe extensia puďż˝in supďż˝rďż˝toare a braďż˝ului stďż˝ng, nu are subtilit��i deosebite, lďż˝sďż˝nd sďż˝ se recunoascďż˝ cu uďż˝urin�� - dar din aceastďż˝ pricinďż˝ cumva arid - pulsul ritmic ďż˝i desenul mďż˝surii.
Solistul concertului, flautistul Dorel Baicu posed� o bun� tehnic� a instrumentului, etalat� elocvent �n Fantezia lui Borne. Densele secven�e de virtuozitate, ca aceea din varia�iunile pe tema Habanerei, de pild�, au constituit un exerci�iu frenetic de tehnic� flautistic� ce a pus la grea �ncercare fluxul respira�iei �i tehnica articula�iei. Urm�torul concert, programat pentru data de 10 martie 2006, va avea ca dirijor �i solist pe cunoscutul clarinetist Aurelian-Octav Popa, ocazie cu care Orchestra simfonic� a Filarmonicii b�c�uane va prezenta publicului pietrean Concertul �n La major pentru clarinet �i orchestr� de W.A. Mozart, Serenada de Franz Schubert �i Simfonia a III-a �n Fa major de Johannes Brahms.