• aceasta ar fi fost vîrsta pe care ar fi împlinit-o fostul dictator • Monitorul vã prezintã o altfel de biografie a cuplului Nicolae ºi Elena Ceauºescu •
Astãzi, 26 ianuarie a.c., Nicolae Ceauºescu ar fi împlinit 88 de ani. Invers decît nostalgicii, vã propunem un fragment din „Haita. Incredibila biografie a domnului Nicolae Ceauºescu“, o lucrare de mai mari dimensiuni, scrisã de Cristian Timofte, gazetar, colonel (r) ºi amuzat biograf declarat al dictatorului. Textul se aflã, pe undeva, între gazetãrie ºi prozã, iar dacã Monitorul, ediþiile de Neamþ ºi Roman, îi acordã spaþiu, asta înseamnã cã e de bine, de normalitate.
24 de ani de dictaturã ceauºistã grea, rea a' driacu'
VORBIM DESPRE VENIREA lui la putere, adicã despre anul 1965, iulie, 19-24, cînd Ceauºescu avea 47 de ani ºi cînd a fost ales secretar general al Partidului Comunist Român, adicã, practic, ºef al statului. Dumitru Popescu, zis Dumnezeu, povesteºte ceva, într-o carte, despre cum a fost cu Congresul IX al PCR, despre cum Ceauºescu a rupt coada la ibric, dîndu-se la birocraþii învãþaþi sã facã Raportul în ºase luni ºi obligîndu-i sã-l facã în doar cîteva sãptãmîni, el muncind cot la cot cu ei ºi ºtiind regula de a nu arunca la coº prima variantã. (Cînd comuniºtii români veniserã la putere, patru din cinci români trãiau la þarã. În 1981, mai bine de jumãtate din populaþia României locuia în oraºe, un lucru petrecut în cea mai mare parte a blocului comunist, dînd naºtere, în sînul leaderilor de partid din aceste þãri, unor sentimente asemãnãtoare acelora pe care prim-ministrul polonez Mieczslaw Rakovski, destul de lipsit de diplomaþie, le-a exprimat, cînd a vorbit cu ostilitate muncitorilor portuari din Gansk, în ajunul alegerilor din 1989: ...dacã nu ar fi fost comunismul, voi toþi grãmadã încã aþi mai fi pãscut vacile - Mark Frankland).
Noaptea care a urmat morþii lui Dej a fost de-a dreptul paralizantã: cotcodãceli, guiþãturi, grohãituri, urlete, zbierete, þipete, miorlãituri, în fine, toate animalele fuseserã isterizate de cîinii Bucureºtilor, care turbaserã în masã, înregistrîndu-se, în acea searã ºi noapte, la Spitalul Victor Babeº, peste 650 de cazuri, toate victimele fiind vaccinate antirabic, epuizînd inclusiv stocul strategic al Ministerului Armatei. Victimele, ca sã fim corecþi din punct de vedere istoric, fãceau parte, în marea lor majoritate, din categoria intelectualilor ºi a copiilor aflaþi singuri pe stradã. Cînd a sunat Maurer la telefon, Ceauºescu, în chiloþi, proaspãt ieºit din iatacul Elenei lui, se afla închis în baie, unde tocmai îºi termina de fãcut bucla cu drotul electric, Made in Germania. Dupã ce informaþia de la telefon devenise certã, sub frizura cu buclã a început sã se coacã, într-un ritm îngrijorãtor, destinul României pentru urmãtoarele douã decenii ºi ceva.
Despre generalul Ceauºescu, 47 ani, simplu secretar al CC al PCR, trist membru al cortegiului funerar, se ºtia de cãtre cei din primele rînduri cã era un apropiat al PUTERII. La Congresul al IX-lea al partidului a fost ales secretar general. C.V.-ul sãu, prezentat de Maurer, era impresionant: luptãtor comunist, ilegalist, închis la Doftana, Jilava, Caransebeº, unde i se tãiase pînã ºi vîrful limbii (motiv mai mult decît scuzabil pentru gîngãveala, rîrîiala ºi bîlbele personajului), un comunist cu origine sãnãtoasã, fiu de þãran, pãmîntean. I-au fost, ºi atunci ºi ulterior exploataþi pînã ºi pãrinþii, Andruþã ºi Alexandra, supuºi mai tîrziu unei nereuºite operaþiuni de sanctificare ortodoxã.
„Nicolae Ceauºescu, este un ºef de stat puternic, independent, care a menþinut relaþia cu China“
Presa comunistã, în extaz, juiseazã apoi pe tema tînãrului conducãtor al României. Ani ºi ani, pînã în decembrie 1989, cînd este împuºcat ca un cîine, chiar mai rãu. Dar sã vedem ce face, în acest timp, Conducãtorul. Este greu de crezut, dar chiar în aceastã perioadã fastã, dupã victoria de la Congresul al IX-lea al PCR, Nicolae îºi pregãteºte, neabãtut, examenul de bacalaureat. Aºa cã, în decembrie 1965, pe Bulevardul 1 Mai, fost Filantropia (pe lîngã Piaþa Domenii), secretarul general al CC al PCR, practic stãpînul României, îºi trece, acolo, într-un cadru intim, bacalaureatul, intrînd în posesia unei diplome maro, deschizãtoare de noi orizonturi intelectuale, cu numãrul 351243. Diploma maro, decent, confirmã urmãtoarele: În urma examenului depus în sesiunea noiembrie 1965, la ªcoala Medie nr.10, Bucureºti, în anul ºcolar 1964/1965, prezenta Diplomã de Maturitate, secþia..., spre a se bucura de toate drepturile acordate de legile în vigoare. Astfel, cu studiile puse la punct, oamenii puterii au putut rãspîndi zvonul cã cei doi sînt buni prieteni, cã nu'º ce ºcoalã au fãcut ei pe la Oxford, împreunã, oricum chestii confidenþiale, secrete, aruncate în memoria colectivã. Aºadar, pe 2 august 1969, preºedintele SUA, stãpînul de atunci al lumii, Richard Nixon, se pare coleg de facultate cu gazda, pe la Oxford, cicã, viziteazã România lui Ceauºescu. Persoana noteazã în Jurnalul sãu, devenit public, urmãtoarele: 02.08.1969. Aterizînd la Bucureºti, am devenit primul preºedinte al USA care soseºte într-o vizitã oficialã într-o þarã satelit. Preºedintele român, Nicolae Ceauºescu, este un ºef de stat puternic, independent, care a menþinut relaþia cu China, în ciuda permanentei ameninþãri a unei intervenþii a ruºilor în România, asemeni celor din Ungaria, în 1965, sau din Cehoslovacia, în 1968. Pînã acum, el a reuºit, cu abilitate, sã pãstreze un oarecare echilibru. Fusesem prevenit cã trebuie sã mã aºtept la o primire plinã de curtuazie, dar amploarea, entuziasmul spontan al mulþimii au depãºit toate speranþele mele. La un moment dat, Ceauºescu ºi cu mine am fost literalmente prinºi în mijlocul mulþimii care cînta ºi dansa pe strãzi. Dupã vizitã, cînd, îmbãtat de cãldura maselor, aproape cã uitase sã fie el însuºi, s-a insinuat în viaþa lui Ceauºescu, parcã trimis, tovarãºul Corbu. Un labrador megaloman, cu o þinutã majestuoasã, acceptat aproape imediat în nomenclaturã. Corbu a învãþat repede limba românã ºi a devenit prim sfetnic, adicã un fel de prim consilier. Numai cu Nicolae se înþelegea, pe limba lui maternã, dar cîinele, prezent la piciorul fotoliului, la întîlnirile importante, tãcînd, recepta ºi înþelegea tot. Apoi, se închideau amîndoi în baia antifonatã, de unde nu se auzeau hãmãieli ºi lãtrãturi pînã la rãguºire. Tot în baie, fapt dovedit, Ceuºescu îºi pãlmuia miniºtrii, în prezenþa cîinelui Corbu.
Pe de altã parte, Elena simþea cã pierde teren, iar ofensiva tovarãºului Corbu, mîngîiat permanent pe cap de stãpîn, ºi ascultat ca un consilier de tainã, o aducea la isterie. În cele din urmã, echilibrul a fost adus de ªarona, o cãþea rafinatã, cu care Corbu, în timp, s-a dedat la perversiuni sexuale canine inimaginabile.
„Mihai Pacepa, celebrul general Pacepa i-a adus-o pe ªarona“
Mihai Pacepa, celebrul general Pacepa i-a adus-o pe ªarona, deºi se mai spune cã aceºti cîini, Corbu ºi ªarona, au fost dãruiþi, ca pereche, familiei prezidenþiale a României de cãtre chiar Maiestatea Sa Regina Angliei, care i-a ºi tras cu caleaºca regalã prin Trafalgar Square, ca un mic simbol reparatoriu pentru mãgãria fãcutã României, dupã rãzboi, de cãtre marele fumãtor de trabucuri cubaneze, Sir Winston Churchill, un alcoolic obsedat de putere, un înfumurat, un grãsan nesimþit, naþionalist ºi egocentric la sînge, cu maniere ºi melon, dar fãrã scrupule, ca mai toþi insularii definitiv bolnavi de nostalgia puterii fostului lor imperiu.
Înainte de apariþia ªaronei, gelozia atinsese culmi inimaginabile în familia prezidenþialã:
- Nicule, de-acu' înainte sã te culci cu potaia, cu tov. Corbu al tãu, el sã-þi facã toate hachiþele tale de bolnav la cap, cã de la mine nu mai vezi ni'ca, înþelegi, ni'ca (aratã, cu douã degete de la mîna dreaptã, încruciºate).
- Eleno, tu uiþi cã noi luptãm pentru cauza clase muncitoare ºi a þãrãnimii muncitoare...
- Hai sictir, bãi, Nicule, scuteºte-mã de vrãjelile astea! Tu ºtii ce-a pãþit Iosif Broz Tito cu nevastã-sa, ºtii, nu?, cã aia a fugit în Occident, unde a vãrsat tot, nu? ªi mai ºtim noi ºi altele, ce crezi tu?! (Viorica Paraschivescu, servitoare în casa Ceauºescu timp de 17 ani, credibilã, fãrã memorii publicate).
Da, vizionarea filmelor porno ºi ascultarea, prin microfoanele serviciilor secrete, a tot ce se întîmpla prin casele membrilor CC ai PCR o cam tîmpiserã pe nevastã-sa, pe Elena, ºefa Cabinetului Doi. Ea, în fond, era o fatã bunã, mãmoasã, dar i se cam urcase PUTEREA la cap. Ea, Elena, le spunea cîinilor copii. De unde iau mîncare pentru copii? Unde sînt copiii? Dar ea, ca femeie, din punct de vedere sexual, se simþea neglijatã. Însoþit de doi cîini, doi dobermani, potenþial fioroºi, Ceauºescu conducea România, o stãpînea fãrã ca nimeni sã îndrãzneascã a miºca în front. Dupã douãzeci de ani de dictaturã, totul era de neclintit, funcþionînd doar dupã proiectul aflat în mintea lui. România era þara Ceauºescu. Un singur exemplu, banal, stupid, semnificativ: fotografia lui retuºatã, cu buclã, apãrea inclusiv pe coperta revistei Femeia, o revistã cu cîteva pagini color, editatã ºi tipãritã la Casa Scînteii, actualmente Casa Presei Libere din România.
Mai citãm: Ceauºescu a avut curajul sã facã ceea ce ceilalþi conducãtori est-europeni au fost adesea tentaþi sã facã, dar nu au îndrãznit: sã-ºi trateze clasa muncitoare cu toatã duritatea pe care el considera cã o meritã. Aceastã atitudine tipicã s-a putut vedea la construcþia metroului din Bucureºti, unde el a dorit ca staþiile sã fie distanþate între ele, pentru cã el considera metroul ca fiind doar un mijloc de transportare a muncitorilor de acasã la fabricã sau la punctele de lucru ºi înapoi. Cu mare greutate a putut fi convins sã permitã executarea unei alte staþii în mijlocul oraºului, consideratã ca un lux al vieþii urbane.
Articole similare:
Disputã Roman - Piatra pe tema tezaurului confiscat pentru Ceausescu
TEZAURUL lui CEAUSESCU, înapoi la Neamt
DOSARE NECENZURATE: Sosia lui Nicolae Ceausescu si cacealmaua de la Tîrgoviste
DOSARE CENZURATE: În cãutarea Averii Dracului
Tezaur pentru Nicolae Ceauºescu
Nicolae Ceauºescu - 88 de ani
Autentificare
