 Durerea e-n noi �i cerul deasupra noastr�...
A cincea zi a festivalului Na�ional de Teatru de la Piatra Neam� ne-a adus spectacolul „Direct din Amsterdam: Annee Frank“ , �n regia lui Alexander Hausvater. O reprezenta�ie cu o construc�ie de for�� care nu poate l�sa pe nimeni indiferent, dimpotriv�, ne pune pe g�nduri. Subiectul, politica de suprimare a evreilor de c�tre na�iunea german�, determin� o pozi�ionare diferit� a spectatorului fa�� de ceea ce se petrece pe scen�; cunoa�terea unanim� a subiectului pus �n discu�ie face ca publicul s� fie interesat nu de text, ci de felul cum e valorificat din punct de vedere regizoral. Din acest unghi spectacolul pune o problema foarte important�: raportul dintre individ (�n acest caz na�iunea evreiasc�) �i istorie. Dac� un om f�r� istorie este un om f�r� identitate, acum aceasta-i r�pe�te dreptul de a exista, �l anihileaz� prin arbitrariul s�u conjunctural orb. �n subsidiar se mai trage un semnal de alarm� �n privin�a Puterii ca Form� de Distrugere atunci c�nd e unilateral acaparat�.
Spa�iul de joc care are profunzime �i perspectiv� date de decorul lui Constantin Ciubotariu (fiecare personaj are propriul pat de suferin�a care este �ntotdeauna altfel) g�zduie�te imagini filmice care redau �n detaliu suferin�ele, abuzurile la care s�nt supuse familiile de evrei: Frank �i van Daan. Prezen�a ofi�erului SS care apare travers�nd sala de spectacol, dar �i fundalul sonor produc o electrocutare a publicului. �ntrerupt� de �tirile de la BBC, suferin�a este �nso�it� de o muzic� t�nguitoare, care parc� nu se mai sf�r�e�te. Elementele sonore s�nt ca o amenin�are continu� a vie�ii evreilor, care vor fi p�n� la urm� descoperi�i �i deporta�i la Auschwitz. Unii totu�i vor avea �nc�p���narea s� repete cu obstina�ie: „Oamenii s�nt buni!“
Timpul reprezint� o coordonata important� a spa�iului scenic. Vocile personajelor �nregistrate pe magnetofon (ele aproape nu mai au grai; durerea e mut�) leag� trecutul cu timpul prezent �i viitor - sugestii redate printr-o ma�in� de scris care consemneaz� totul : Iubirea �i Ura, Oroarea �i Candoarea.
A doua parte a spectacolului e mai clar� dec�t prima. La �nceput e o �ngr�m�dire de situa�ii care rezum� de fapt esen�ialul a ceea ce ulterior va fi dezvoltat.
�i tocmai pentru c� �n acest spectacol nu era nevoie de aluzie, ci de concrete�e s�nt momente c�nd abuzurile fizice devin violente �i poate for�ate?... Dar �i despre acest tip de suferin�� era vorba �i pe spectator trebuie s�-l doar�.
Spectacolul sf�r�e�te a�a cum a �nceput: �ntr-un mod neconven�ional. Spectatorii �i actorii ies impreuna din sala de spectacol �n fa�a teatrului unde reflectoarele s�nt puse pe actorii care vor fi lua�i de o ma�ina ce duce spre Auschwitz. Remarcabil cum spectatorul se las� condus p�n� la final de conven�ie, av�nd poate sentimentul c� �i el merge pe acela�i drum cu personajul.
|
Autentificare
