Stampilã aniversarã cu seful Domeniului Regal
• o stampilã aniversarã a marcat corespondenta depusã luni la Oficiul Postal Bicaz • un grup de filatelisti, cu sprijinul monarhistilor nemteni, a scos si o carte postalã tematicã • Ioan Kalinderu a fost administrator al Domeniilor Coroanei, unul dintre acestea fiintînd la Bicaz • Corespondenta depusã luni, 28 decembrie, la Oficiul Postal Bicaz pentru a lua calea destinatarului a purtat o stampilã aniversarã „Ioan Kalinderu - 175 de ani de la nastere“ scoasã sub autoritatea Asociatiei Filatelistilor din Teleorman-Cercul Filatelic Alexandria, cu sprijinul monarhistilor nemteni (ANRM Neamt). Alãturi de acest însemn filatelic, grupul de colectionari teleormãneni, avîndu-l ca initiator pe fostul bicãjean Romeo Furtunã, de altfel cel care a initiat si activitatea din octombrie a.c., privind lansarea la Bicaz a plachetei de omagiere a Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria, au scos si o carte postalã dedicatã aceluiasi eveniment aniversar, avînd ca fundal ilustrativ clãdirea fostului Teatru Sãtesc, cunoscut în istoria locului ca Teatru Regal. „Odatã cu încheierea acestei zile, stampila a luat calea Muzeului National Filatelic pentru pãstrare“, a declarat Nicu Popa, dirigintele Oficiului Postal Bicaz. Cît priveste personalitatea lui Ioan Kalinderu (1840 - 1913), membru al Academiei Române, acesta si-a legat numele de Bicaz, prin calitatea sa de administrator al Domeniilor Coroanei din România, unul dintre acestea fiind construit între anii 1884-1913 si fiintînd la Bicaz pînã în anul 1947. Mai mult decît atît, a existat la Bicaz, cu sediul în incinta aceluiasi Teatrul Sãtesc, actualmente Muzeul de Istorie, Societatea Culturalã, o bancã si chiar o biblioteca publicã, toate purtînd numele lui Ioan Kalinderu, în calitatea sa de fondator. „ÃŽncheiem seria evenimentelor filatelice si cartofile organizate la Bicaz de noi, de-a lungul acestui an“, avea sã declare Romeo Furtunã, fãcînd referire la cele trei evenimente, din care douã identice acestuia din urmã dedicate Regilor ÃŽntregitori de Tarã, Ferdinand I si Maria, si un altul legat de placheta omagialã scoasã cu acte-n regulã de Monetãria Statului. Kalinderu s-a nãscut în anul 1913, a fãcut studiile liceale la Bucuresti si cele ale Facultãtii de Drept din Paris, unde a luat si doctoratul. Si-a început activitatea ca magistrat, dupã care a fost numit consilier la Curtea de Casatie. Recunoasterea competentei sale profesionale a fost atestatã de alegerea ca membru al Curtii de Arbitraj de la Haga. ÃŽn anul 1884, cînd a fost înfiintat Domeniul Coroanei, a fost numit ca administrator, functie pe care a detinut-o pânã la sfîrsitul vietii. S-a remarcat si prin atentia specialã acordatã organizãrii si dezvoltãrii silviculturii, avînd un rol hotãrîtor la înfiintarea Societãtii Progresul silvic, în 1886, din initiativa mai multor silvicultori si proprietari cu sprijinul Administratiei Coroanei. Scopul Societãtii era de a contribui la rãspîndirea silviculturii moderne, la dezvoltarea silviculturii din tara noastrã si de a discuta si elabora solutii pentru dezvoltarea industriei lemnului, vînãtorii, pisciculturii si stabilirea regimului apelor. „Viata si activitatea lui I. Kalinderu rãmîn o pildã, fiind întruparea cea mai desãvîrsitã a cinstei, patriotismului curat, iubirii binelui public si a muncii neobosite....“, sînt doar cîteva vorbe de apreciere rostite de C.I. Istrati, presedintele Academiei Române între 1913-1916.
|