ElevĂŁ de liceu, artist popular

• Flora AlucĂŁi, elevĂŁ la Liceul Vasile Conta, a participat cu lucrĂŁrile sale la expozitii si tĂŽrguri • tĂŽnĂŁra este atrasĂŁ mai ales de pictura naivĂŁ, zugrĂŁvind chipuri de tĂŁrani sugubeti pe linguri de lemn sau nĂŁzdrĂŁvĂŁniile lui NicĂŁ pe coveti • „Mester popular nu devii peste noapte. Trebuie sĂŁ faci mestesugul care-ti place, sĂŁ ai propriul stil, iar lucrurile tale sĂŁ fie unice prin ceva“, ne-a mĂŁrturisit tĂŽnĂŁra •

Flora AlucĂŁi, elevĂŁ ĂŽn clasa a XII-a la Liceul Vasile Conta, se remarcĂŁ printr-o pasiune mai putin obisnuitĂŁ ĂŽn rĂŽndul tinerilor de vĂŽrsta ei. Adolescenta este atrasĂŁ de arta popularĂŁ româneascĂŁ, ĂŽn special de pictura naivĂŁ, zugrĂŁvind pe lemn icoane, peisaje, scene din povestile lui CreangĂŁ si se va ĂŽnscrie la Universitatea de Arte Plastice din Iasi. Printre colegi este bine cunoscutĂŁ, mai ales cĂŁ talentul sĂŁu a fost fructificat si la concursurile scolare destinate liceelor cu profil economic, aducĂŽnd premii echipei implicate ĂŽn proiect. „Anul trecut, am realizat o firmĂŁ de exercitiu cu colegii mei, sub ĂŽndrumarea domnului profesor Radu Pintilie. Cum domeniul de activitate al firmei viza o galerie de artĂŁ, am mers cu lucrĂŁrile mele la concursurile pentru firmele de exercitiu si am luat premii ĂŽntĂŽi la etapa localĂŁ, judeteanĂŁ si la TĂŽrgul international al firmelor de exercitiu“, ne-a spus Flora AlucĂŁi. TĂŽrgnemtenii au avut prilejul sĂŁ o cunoascĂŁ cu prilejul unei expozitii dedicate Zilei Liceului Vasile Conta, ce a fost amenajatĂŁ recent la parterul Casei Culturii. Directoarea liceului, profesoara Karina Cojocariu, a avut initiativa de a-i promova pe cei mai talentati elevi ai scolii, iar creatiile fetei au fost asezate la loc de cinste. Chipurile sugubete de tĂŁrani cu care a decorat lingurile de lemn sau nĂŁzdrĂŁvĂŁniile lui NicĂŁ, pictate pe coveti, au adus zĂŽmbete pe fetele vizitatorilor. Expozitia a cuprins si cusĂŁturi, ĂŽmpletituri, mĂŁsti, ciorapi, opinci, trĂŁistute, unele fiind realizate de Vasile si Maria Neamtu, mesteri populari din Nemtisor. SĂŽnt unchiul si mĂŁtusa ei, despre care vorbeste cu mĂŽndrie. StĂŁ mult ĂŽn atelierul acestora, iar ei au ĂŽncurajat-o sĂŁ-si dezvolte harul si sĂŁ-si gĂŁseascĂŁ proriul drum. „Fiind mester popular, unchiul meu confectioneazĂŁ scrĂŽnciobe si diverse piese de mobilier, iar capetele rĂŁmase mi le dĂŁ mie, dupĂŁ ce le slefuieste si le pregĂŁteste. În lucrĂŁrile mele mĂŁ inspir mult din viata la tarĂŁ, cu obiceiuri si traditii, iar pictura naivĂŁ m-a atras mai mult. Si povestile lui CreangĂŁ si-au pus amprenta pe ceea ce realizez, NicĂŁ fiind personajul principal din tablourile mele. Am ĂŽnteles cĂŁ trebuie sĂŁ promovez ceva specific zonei noastre, ca sĂŁ atrag turistii si sĂŁ le stĂŽrnesc si zĂŽmbetul, si curiozitatea. La majoritatea tĂŽrgurilor la care am mers, am observat cĂŁ atunci cĂŽnd privesc o lingurĂŁ pictatĂŁ sau un tablou, oamenii zĂŽmbesc, le place ce vĂŁd si cumpĂŁrĂŁ“, ne-a mĂŁrturisit tĂŽnĂŁra. A si vĂŽndut din lucrĂŁri, participĂŽnd cu rudele sale la tĂŽrguri. CĂŽteva linguri si coveti pictate i-au fost cumpĂŁrate si de LibrĂŁria Ion CreangĂŁ, din TĂŽrgu Neamt, fiind folosite pentru decor. Are si un sfat si pentru cei care vor sĂŁ activeze ĂŽn acest domeniu. „Eu nu mĂŁ consider mester popular, dar am vĂŁzut si acea lume si lumea asta. Mester popular nu devii peste noapte. Trebuie sĂŁ faci mestesugul care-ti place, sĂŁ ai propriul stil, iar lucrurile tale sĂŁ fie unice prin ceva. Cei care sĂŽnt interesati, pot sĂŁ caute ĂŽn adĂŽncul sufletului, istoriei, familiei lor, sĂŁ vadĂŁ dacĂŁ au ceva vechi si dacĂŁ pot realiza dupĂŁ acel obiect unul nou, dar respectĂŽnd aceleasi caracteristici“.