INVENTARUL „COMORILOR“ DIN BISERICI SI MÃNÃSTIRI
Patriarhia a cerut bisericilor si mãnãstirilor sã facã un inventar al tuturor moastelor pe care le au cele care nu sînt autentificate vor trebui retrase din lãcasurile de cult solicitarea ar fi plecat de la descoperirea unor oase de animale folosite pe post de moaste înTulcea, dar si de la sfîntul de la Rãdeni, Neamt judetul nostru este unul dintre cele mai bogate în moaste Bisericile si mãnãstirele în România se laudã cã au în „dotare“ moastele unui sfînt sau mãcar obiecte care au apartinut unora, fiind astfel un bun prilej de atragere a credinciosilor. La fel, abundã si în rãmãsite pãmântesti ale unor preoti, cãlugãri si sihastri care nu au fost canonizati de cãtre Biserica Ortodoxã. Din acest motiv, capii BOR au luat decizia de a pune capãt acestor practici. Patriarhia Românã a emis recent un ordin prin care a cerut tuturor lãcasurilor de cult din tarã sã facã un inventar al moastelor, scopul fiind acela de a se stabili care sînt reale si care nu, dar si de a întocmi un catalog, evitîndu-se astfel închinarea la sfinti falsi. Conform regulilor bisericesti, moastele trebuie sã fie însotite de unul dintre cele trei documente: Certificat de autenticitate (emis de un antropolog), Gramata (emis de un episcop) sau un act de donatie. Se pare cã aceastã solicitare a Patriarhiei ar fi venit dupã ce în mai multe mãnãstiri au fost descoperite moaste false, de notorietate fiind un caz din Tulcea, unde oamenii se închinau la niste moaste ce s-au dovedit a fi în final oase de porc. Si cazul asa zisului sfînt de la Rãdeni, din judetul Neamt, nu a fost tocmai pe placul Bisericii, reprezentantii Mitropoliei dînd de mai multe ori ordin de înhumare a rãmãsitelor pãmîntesti. Mitropolia Moldovei a refuzat sã comenteze decizia sefilor ierarhici, dar s-au arãtat de acord cu ea.„Este o decizie luatã la nivelul Patriarhiei Române pe care, evident, o respectãm. Noi nu putem face nici un fel de declaratii pe aceastã temã“, a precizat preotul Constantin Sturzu, purtãtorul de cuvînt al Mitropoliei Moldovei.
Judetul Neamt, în topul celor cu moaste
Nimeni nu poate spune cu certitudine cîte moaste existã în judetul Neamt, pentru simplul motiv cã nu existã o evidentã oficialã a acestora. Totusi, pe diverse site-uri religioase existã tot felul de date care par sã ateste cã judetul este în topul celor ce detin moaste, dacã nu chiar primul din tarã. Astfel, mãnãstirile nemtene detin o sumedenie de relicve ce apartin cu certitudine unor sfinti, dar si unele care nu au nici un fel de certificate de autenticitate. La Mãnãstirea Neamt, de exemplu, existã moastele Sfîntului Necunoscut, dar si pãrticele din moastele sfintilor Eftimie, Ignatie si Acachie, Haralambie si Stefan. Tot aici se gãseste capul Sfîntului Simeon din Muntele Minunat. Biserica Seminarului Teologic „Veniamin Costachi“ de la Mãnãstirea Neamt detine un deget, dar si niste mãtãnii al sfîntului Ioan Iacob Hozevitul de la Neamt. La muzeul Mãnãstirii Bistrita existã un vesmînt al sfîntului Paisie Velicicovschi, prãznuit pe 15 noiembrie. La Sihãstria se aflã pãrticele din moastele multor sfinti, printre care si Sfîntul Andrei, Sfîntul Gheorghe, Ioan cel Nou, Pantelimon etc. Tot aici se gãseste si o pãrticicã din Sfînta Cruce pe care a fost rãstignit Hristos.
La Biserica Episcopiei Roman este adãpostit un vesmînt al Sfîntului Ioan Gurã de Aur, dar si o fragmente de degete presupuse a fi ale cuvioasei Parascheva. Aici existã mai multe controverse, unii preoti sustinînd cã este o confuzie, fiind de fapt vorba de fragmente ale altei sfinte. La mãnãstirea Secu existã o raclã cu pãrticele din moastele Sfintilor Filip, Ioan cel Nou de la Suceava, Stefan etc. Tot aici se gãseste si un chivot ce a adãpostit moaste ale Sfîntului Ioan Botezãtorul, o pãrticicã din Sfînta Cruce, douã racle cu osemintele Pãrintelui Vichentie Mãlãu (sec. XX, necanonizat) si respectiv ale Pãrintelui Antim Gãinã (sec. XX, necanonizat). Mãnãstirea Vãratec are si ea pãrticele din moastele Sfintilor, o bucãticã din Sfînta Cruce, iar în pronaosul Bisericii Adormirea Maicii Domnului se aflã si mormîntul Cuviosului Iosif de la Vãratec, dar si cel al lui Gheorghe Lazãr (sec. XX, necanonizat). Biserica Schitului Sihla si Mãnãstirea Pîngãrati au pãrticele din moastele mai multor sfinti, la Mãnãstirea Nechit s-ar gãsi un papuc al Sfîntului Spiridon, iar la Mãnãstirea Tazlãu, mormîntul Sfîntului Chiriac.
Sfîntul Necunoscut, o poveste-miracol
Unul dintre sfintii care este recunoscut în totalitate de Bisericã este Sfîntul Necunoscut, care a apãrut miraculos în 1986. În luna mai, cãlugãrii Mãnãstirii Neamt au observat cum o alee din curtea lãcasului se tot ridicã, cam pe dimensiunea unui mormînt. Aleea a fost tasatã, dar iar s-a ridicat si tot asa de mai multe ori. Într-un final, cãlugãrii au sãpat iar la o adîncime de circa 2 metri au dat peste un schelet uman care mirosea a mir. Ulterior, reprezentantii Bisericii au stabilit cã este vorba despre osemintele unui sfînt si au presupus cã ar fi apartinut unui cãlugãr de prin secolul XVI, sau au fost chiar ale unui fost staret, din secolul XVII. În 2013 osemintele au fost testate în douã laboratoare din Germania si Canada pentru a se stabili vechimea oaselor. Osemintele Sfîntului au fost expuse spre închinare, iar de atunci si pînã acum credinciosii spun cã au fost martorii a nenumãrate minuni.
|