VESNICII VAGABONZI DE CARE NU MAI SCÃPÃM

• cĂŽteva mii de cĂŽini fĂŁrĂŁ stĂŁpĂŽn vietuiesc pe strĂŁzile municipiului Piatra Neamt • care e povestea vietii lor e greu de spus, dar unii au un traseu clar, ajungĂŽnd la padoc pentru sterilizare, dupĂŁ care tot pe drumuri vagabondeazĂŁ • multe patrupede ajung ĂŽn oras aduse din alte zone, ĂŽn vreme ce alti cĂŽini sĂŽnt „pietreni“, provenind din curtile oamenilor si de la firme • 147 de lei se scot de la bugetul local pentru sterilizarea unui maidanez •

CĂŽinii fĂŁrĂŁ stĂŁpĂŽn au devenit de ani buni parte integrantĂŁ a imaginii oraselor României. Se gĂŁsesc ĂŽn zone centrale si ultracentrale, pe lĂŽngĂŁ institutii publice, prin bĂŁlĂŁriile din zonele mĂŁrginase, pe lĂŽngĂŁ gardurile caselor si blocurilor, prin parcĂŁri. TĂŽsnesc urlĂŽnd de pe spatiile verzi cĂŽnd aud larmĂŁ de sirene sau li se pare ceva ciudat ĂŽn „arealul“ lor. Au o viatĂŁ a lor, greu de cunoscut de cĂŁtre oameni, chiar dacĂŁ unii cetĂŁteni ajung pentru o vreme sĂŁ le poarte de grijĂŁ. Apar parcĂŁ de nicĂŁieri ori se nasc unde nici prin minte nu-ti trece si se integreazĂŁ ĂŽn peisaj. Se hrĂŁnesc de pe la containere si multi dintre ei leagĂŁ „prietenii“ cu semeni care au acelasi destin trist, care se ĂŽncheie odatĂŁ cu sfĂŽrsitul lor. Este vorba despre prietenia dintre cĂŽini vagabonzi si boschetari. AmĂŁrĂŽti si unii, si altii, dar dedicati reciproc. Nu de putine ori sĂŽnt vĂŁzuti ĂŽmpreunĂŁ, ĂŽmpĂŁrtind acelasi colt de pĂŽine recuperat din vreo pungĂŁ ĂŽn care e un amalgam de gunoaie. Iarna ĂŽsi tin de cald prin cotloane, iar deplasĂŁrile le fac ĂŽn pas domol, boschetarul tinĂŽndu-ti bĂŁrbia ĂŽn piept si capul plecat, iar maidanezul, coada ĂŽntre picioare. O imagine dezolantĂŁ, care nu se potriveste vremurilor ĂŽn care cei mai multi aspirĂŁ la prosperitate, la confort, la lux. Si totusi imaginea aceasta existĂŁ si nu va dispĂŁrea. Cel mult va fi ĂŽmbunĂŁtĂŁtitĂŁ, lucru urmĂŁrit de cĂŁtre autoritĂŁti. În prezent lupta cu maidanezii este una dificilĂŁ, pentru cĂŁ ei sĂŽnt multi, prea multi fatĂŁ de cĂŽti ar trebui pentru a fi tinuti sub control. Toate aceste aspecte sĂŽnt valabile si pentru Piatra Neamt. Societatea Salubritas are ĂŽn grijĂŁ sterilizarea acestor animale, astfel ĂŽncĂŽt sĂŁ nu se mai ĂŽnmulteascĂŁ foarte mult. Dar nu se stie un numĂŁr al cĂŽinilor fĂŁrĂŁ stĂŁpĂŽn din urbe si nici cum e posibil sĂŁ aparĂŁ atĂŽt de multi, continuu. Si se apreciazĂŁ cĂŁ ar fi circa 5.000 mii.

O muncĂŁ ĂŽn van

Tatiana Ciucanu, director al societĂŁtii amintite, ne-a povestit despre cĂŽt de complicat este sĂŁ se tinĂŁ fenomenul sub control. „CĂŽinii pe care ĂŽi vedem ĂŽn oras vin si din alte zone, nu sĂŽnt strict din Piatra Neamt. Si e greu de intervenit, cĂŽtĂŁ vreme reactiile oamenilor ĂŽn relatia cu patrupedele sĂŽnt ĂŽmpĂŁrtite, unii vrĂŽnd sĂŁ scape de ei, altii cerĂŽnd sĂŁ nu ne atingem de aceste animale. Ar trebui ca la nivel de asociatie de proprietari sĂŁ se ia o decizie referitoare la pĂŁstrarea cĂŽinilor sau nu, si minoritatea sĂŁ se subordoneze majoritĂŁtii. Masa caninĂŁ provine din trei surse - sĂŽnt cĂŽini particulari, cĂŽinii care ies de la casele si gospodĂŁriile populatiei si cĂŽinii pe care ĂŽi detin agentii economici. Din pĂŁcate, numĂŁrul celor care detin cĂŽini sterilizati este extrem de mic si nici nu se vrea sĂŁ ĂŽi sterilizĂŁm noi. Patronul unui agent economic sustine cĂŁ are nevoie de pazĂŁ si nu acceptĂŁ sĂŁ ĂŽi luĂŁm animalele pentru tratamente. Cei de la case, dacĂŁ ĂŽsi tin animalele ĂŽn curti, nu pot fi abordati. Dar din pĂŁcate, puii care apar de la cĂŽini sĂŽnt scosi ĂŽn stradĂŁ si asa se ĂŽnmultesc maidanezii. De eutanasiat nu poate fi vorba, pentru cĂŁ ne interzice legea ĂŽn cazul ĂŽn care animalul nu suferĂŁ de o boalĂŁ incurabilĂŁ sau nu este ĂŽntr-o gravĂŁ stare de sĂŁnĂŁtate. Uneori ne ĂŽntelegem cu pietrenii care ne lasĂŁ sĂŁ luĂŁm animalele de pe lĂŽngĂŁ blocuri, dar sĂŽntem conditionati sĂŁ ĂŽi ducem ĂŽnapoi. Si facem asta, pentru cĂŁ dacĂŁ avem acceptul pentru a speriliza cĂŁteii, deja scopul nostru a fost atins. Dar de cĂŽte ori colegii nostri, hingherii, nu au luat ghiceve de flori ĂŽn cap ori nu au fost ĂŽndepĂŁrtati cu pungi de apĂŁ aruncate de la ĂŽnĂŁltime cĂŽnd erau chemati sĂŁ ia niste cĂŽini!“, a povestit Tatiana Ciucanu.

Circa o mie de sterilizĂŁri de 1,47 miliarde de lei vechi

Conform procedurilor legale, dupĂŁ prindere, cĂŽinii sĂŽnt dusi la adĂŁpost, unde sĂŽnt tinuti douĂŁ-trei zile, pentru sterilizare, vaccinare, deparazitare. DupĂŁ operatie, femelele au nevoie de sase zile pentru refacere, iar masculii, de trei. Per ansamblu, trecerea unui cĂŽine prin cusca hingherilor, apoi prin adĂŁpost, aplicarea tuturor tratamentelor si interventia chirurgicalĂŁ ĂŽnseamnĂŁ un efort financiar de 147 de lei, bani care se scot de la bugetul local. DeocamdatĂŁ animalele sĂŽnt tinute, pe scurta perioadĂŁ a sederii, ĂŽntr-un adĂŁpost neautorizat, la care apa se duce cu masina, iar hrana constĂŁ ĂŽn granule. Capacitatea maximĂŁ este de 120 de animale. PrimĂŁria Piatra Neamt a alocat acum cĂŽteva luni 500.000 de lei pentru realizarea unui adĂŁpost nou, care sĂŁ aibĂŁ camerĂŁ de primire, de consultatii, de deparazitare, cabinet medical, depozit pentru materialele sanitare, depozit pentru hranĂŁ si asigurate utilitĂŁti, asa cum impune legislatia europeanĂŁ. Un medic veterinar este angajat cu jumĂŁtate de normĂŁ, mai este salarizat un tehnician veterinar, trei ecariseori si un sofer. Primul semn cĂŁ animalele adunate de cei de la Salubritate urmeazĂŁ sĂŁ fie sterilizate este crotalul rosu care li se aplicĂŁ pe ureche, pentru cĂŽteva zile. Prima sterilizare ĂŽn Piatra Neamt s-a fĂŁcut ĂŽn 2009, pe vremea cĂŽnd se mai proceda astfel ĂŽn foarte putine orase ale tĂŁrii. S-a ĂŽnceput oarecum stĂŽngaci, pentru cĂŁtele agreĂŽndu-se ideea legĂŁrii trompelor, metodĂŁ care nu s-a dovedit eficientĂŁ 100% ĂŽn toate cazurile, astfel cĂŁ au apĂŁrut pe strĂŁzi animale care alĂŁptau, desi purtau crotali ĂŽn ureche. Apoi s-a mers pe ideea sterilizĂŁrii definitive, operatie care costĂŁ 147 de lei. Din 2009 si pĂŽnĂŁ acum, la nivel de oras s-au fĂŁcut peste o mie de asemenea de operatii, pe femele si masculi. AdicĂŁ 1,47 miliarde de lei s-au scos de la bugetul local ĂŽn acest sens, Greu de crezut cĂŁ pietrenii s-ar fi dus cu maidanezii la cabinete particulare, unde interventia este cu mult mai scumpĂŁ si unde ar fi de scos bani din propriile buzunare. Mai fac ĂŽnsĂŁ sterilizĂŁri cei de la „Prieten credincios“ din Piatra Neamt, dar exemplarele care sĂŽnt sterilizate nu mai revin ĂŽn teritoriu, ci rĂŁmĂŽn ĂŽn grija iubitorilor de animale de la asociatie.

„Cunostintele“ din adĂŁpost

O vizitĂŁ la adĂŁpostul de la VĂŁleni ne-a fĂŁcut sĂŁ ne schimbĂŁm impresia despre ceea ce ĂŽnseamnĂŁ o astfel de aglomeratie cĂŽineascĂŁ. Am gĂŁsit mai multe boxe populate cu exemplare ĂŽmpĂŁrtite pe sexe si talie, astfel ĂŽncĂŽt sĂŁ se reducĂŁ la minimum eventualele lupte. De la lĂŁtraturi asurzitoare care au ĂŽnceput cĂŽnd ne-am apropiat de custi si pĂŽnĂŁ la ochii blĂŽnzi si umezi de cĂŽine necĂŁjit, am vĂŁzut tot felul de expresii si reactii. Cel mai mult ni s-a ĂŽnmuiat inima cĂŽnd am gĂŁsit niste puisori de cĂŁtel cam de mĂŁrimea unui pumn, niste fiinte nevinovate, care au avut ghinionul de a se naste fĂŁrĂŁ pedigree si fĂŁrĂŁ ca vreun om sĂŁ aibĂŁ nevoie de ele. Suflete care ajunseserĂŁ ĂŽn adĂŁpost la cerere, pentru cĂŁ locul lor nu era acolo unde au fĂŁcut ochi. Într-o boxĂŁ alĂŁturatĂŁ, un ditamai cĂŽinele ĂŽsi arĂŁta coltii puternici. ParcĂŁ ar fi vrut sĂŁ se lupte cu noi, supĂŁrat fiind cĂŁ era ĂŽnchis. Mai departe, ĂŽn alte boze, cĂŽini de diferite culori, cu blana mai deasĂŁ ori mai ruptĂŁ, cu cicatrici pe bot, dĂŁdeau prietenos din coadĂŁ, parcĂŁ ĂŽncercĂŽnd sĂŁ ne convingĂŁ cĂŁ nu era acolo locul lor si cĂŁ voiau sĂŁ fie liberi. Surpriza avea sĂŁ aparĂŁ cĂŽteva clipe mai tĂŽrziu, cĂŽnd ĂŽntr-o bozĂŁ l-am gĂŁsit pe CredinciosuĂŁ', cĂŽinele care ani ĂŽn sir a trĂŁit cu fetele din fata magazinului Orion, lingĂŽndu-le pe bot ori apĂŁrĂŽndu-le cĂŽnd cineva le mai ĂŽnjura pentru obrĂŁzniciile pe care le fac. Acum stĂŁtea cu capul plecat, asteptĂŽnd sĂŁ fie sterilizat. „CredinciosuĂŁ'“, asa cum ĂŽl stie lumea din zonĂŁ, a dovedit de multe ori cĂŁ nu degeaba are cap si este un cĂŽine urbanizat... Traversa mereu pe trecere, nu se teme de masini, nu sare la oameni decĂŽt atunci cĂŽnd se simte amenintat. El si stĂŁpĂŽnele lui. Îl abandonĂŁm ĂŽn adĂŁpost si ĂŽi auzim scheunatul subtire cĂŽnd vede cĂŁ am plecat de lĂŽngĂŁ boxĂŁ. Un fel de regret cĂŁ trebuie sĂŁ stea departe de viata tumultuoasĂŁ a orasului, cu care s-a obisnuit ani de zile si de ale cĂŁrui reguli le stie.