Moarte si Înviere - Procesul lui Iisus

1. SĂŁptĂŁmĂŽna Mare a Patimilor. Înfrigurare. Tensiune crescĂŽndĂŁ. Dorinta de a afla si de a ĂŽntelege ce s-a ĂŽntĂŽmplat, cu adevĂŁrat, „ĂŽn vremea aceea“. Evenimente istorice si trans-istorice. Durere si Bucurie. Mister. Ca sĂŁ ne „descurcĂŁm“ apelĂŁm la evanghelisti (Ioan, ĂŽn primul rĂŽnd), juristi (Ioan Fruma, Mircea Dutu etc), savanti (Mircea Eliade etc), scriitori (Geovanni Papini, Ernst Renan etc) si, nu ĂŽn ultimul rĂŽnd, la monahul Andre Scrima.
2. Procesul lui Iisus. În pretoriul roman. Parte din Revelatie. Dialog ĂŽntre vizibil sI invizibil. Iisus „stie cĂŁ a sosit ceasul SĂŁu si cĂŁ ĂŽmplineste voia TatĂŁlui“. El este Cel ce depĂŁseste, transcende, dominĂŁ. Iisus stie tot ce urmeazĂŁ. În fata acestui personaj enigmatic, ĂŽmpins de iudei ĂŽn fata lui Pilat, pretorul (prefectul, administratorul, care ĂŽndeplinea sI rolul de judecĂŁtor) ĂŽncearcĂŁ sĂŁ ĂŽnteleagĂŁ care ĂŽI este vina acuzatului si care sĂŽnt motivele acuzatorilor.
3. Întelesurile par, ĂŽnsĂŁ, sĂŁ treacĂŁ dincolo de priceperea celor care se ĂŽnversuneazĂŁ ĂŽmpotriva lui Iisus. Pur si simplu, iudeii ĂŽl predau unui tribunal „pĂŁgĂŽn“, pentru cĂŁ voiau sĂŁ-L dea mortii. Or, dreptul de a aplica pedeapsa capitalĂŁ ĂŽl avea numai ocupatia romanĂŁ. Puterea iudeilor ĂŽngĂŁduia sĂŁ se aplice pedeapsa cu moartea numai ĂŽn caz de adulter, blasfemie si atac ĂŽmpotriva Templului.
4. De aceea, primul capãt de acuzare împotriva lui Iisus în fata Sanhedriului a fost intentia Lui de a dãrîma Templul: era un mod, indirect, de a-L condamna la o moarte ritualã. Însã, conform ritualului iudeu, executia ar fi avut loc prin lapidare (aruncare cu pietre asupra condamnatului). Executia a fost evitatã, deoarece, desi iudeii au pus mîna pe pietre, Iisus a iesit din Templu.
5. În dreptul roman, crucificarea era pedeapsa aplicatã sclavilor si neromanilor. Crucificarea era pedeapsa cea mai infamantã dintre toate, iar în ochii iudeilor ea era grozãvia ultimã. Ca sã obtinã aceastã pedeapsã, iudei si romani, împinsi parcã de un duh rãu si de urgenta unor termene ce stau sã se împlineascã si de pasiunile acumulate în ajun de Pasti, concurã si colaboreazã la împlinirea Planului întrupat de Iisus.

„ÎmpĂŁrĂŁtia Mea nu este din lumea aceasta“

6. Pilat iese din pretoriu si ĂŽi ĂŽntreabĂŁ pe iudei ce ĂŽnvinuiri ĂŽi aduc omului pe care i l-au predat. RĂŁspunsul lor nu ĂŽl multumeste: e un fel de diversiune, de subterfugiu. „DacĂŁ Acesta n-ar fi fost un rĂŁufĂŁcĂŁtor, nu ti L-am fi predat tie“. (Ioan 18, 30). Era evidentĂŁ lipsa de dovezi ĂŽn ce priveste vina lui Iisus ĂŽn fata iudeilor. De aceea, replica lui Pilat ne duce un pas ĂŽnainte. El bĂŁnuieste, poate, o „ĂŽnscenare“ si nu tine sĂŁ participe la ea.
7. RĂŁspunsul iudeilor: „NouĂŁ nu ne este ĂŽngĂŁduit sĂŁ omorĂŽm pe nimeni“ (Ioan 18, 31). Astfel, se ajunge la adĂŽncimile nespusului, a ceea ce nu este spus dar dominĂŁ si poartĂŁ toate spusele (Ioan 18, 31): „Ca sĂŁ se ĂŽmplineascĂŁ cuvĂŽntul lui Iisus, pe care ĂŽl spusese, ĂŽnsemnĂŽnd cu ce moarte avea sĂŁ moarĂŁ“, ceea ce ne trimite la ĂŽnceputul Evangheliei (Ioan 3, 14 sI urm.; 12, 32).
8. În intimitatea pretoriului, Pilat ĂŽl ĂŽntĂŽlneste pe Iisus fatĂŁ cĂŁtre fatĂŁ si are un dialog cu El. „Tu esti regele iudeilor?: - ĂŽntreabĂŁ pretorul pe „acuzat“. (Ioan 18, 33): este o ĂŽntrebare a legii. „De la tine ĂŽnsuti zice acesta, sau altii ti-au spus-o despre Mine?“ (Ioan 18, 34), rĂŁspunde Iisus. „Nu cumva sĂŽnt eu iudeu? Neamul TĂŁu si arhiereii Te-au predat mie“ (18, 35).
9. Astfel, cu o sigurantĂŁ magistralĂŁ, evanghelistul ne face sĂŁ pricepem, pas cu pas, adĂŽncimea si ĂŽnĂŁltimea lucrurilor care se petrec acolo. Pilat vrea sĂŁ asculte cuvĂŽntul pe care chiar omul acesta ĂŽl are de spus ca sĂŁ se apere si sĂŁ explice ceea ce se ĂŽntĂŽmplĂŁ. Iisus: „ÎmpĂŁrĂŁtia Mea nu este din lumea aceasta. DacĂŁ ÎmpĂŁrĂŁtia Mea ar fi din aceastĂŁ lume, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca sĂŁ nu fiu predat iudeilor. Dar acum, ĂŽmpĂŁrĂŁtia Mea nu este aici“ (18, 36)
10. Astfel, Iisus se distanteazĂŁ, apĂŁsat, de „ĂŽmpĂŁrĂŁtia de aici“. Deci, rĂŁspunsul lui Iisus poartĂŁ altundeva, spre locul sursei sale autentice, ĂŽnsĂŁ rĂŁspunsul Lui ĂŽl multumeste doar pe jumĂŁtate pe Pilat. Pretorul ĂŽntelege cĂŁ Iisus a consimtit (acceptat, asumat) calitatea de rege: „Asadar, esti Tu rege?“, ĂŽl ĂŽntreabĂŁ Pilat (18, 37). RĂŁspunsul lui Iisus are forta oracularĂŁ a unei revelatii ĂŽn act: „Tu zici cĂŁ Eu sĂŽnt rege. Eu spre acesta m-am nĂŁscut si spre aceasta am venit ĂŽn lume, ca sĂŁ mĂŁrturisesc pentru AdevĂŁr; oricine este din AdevĂŁr, ascultĂŁ de glasul Meu“(18, 37).

„Eu sĂŽnt AdevĂŁrul“

11.Iisus consimte sã fie rege, ca sã dezvãluie Adevãrul acestei Împãrãtii, care e Împãrãtia însãsi a Adevãrului. Prin chiar nasterea Sa, El detine aceastã Împãrãtie. E nãscut din Tatãl. O mãrturie pentru Adevãr, înteleasã numai de cei ce se aflã, ei însisi, în Adevãr, din Adevãr. Însã Pilat îi aude numai cuvintele lui Iisus, nu si vocea Lui. Pentru cã întrebarea lui (18, 38) vine din adîncurile culturii, educatiei si disciplinei sale, de om din aceastã lume, pus sã mentinã ordinea si stabilitatea.
12. „Ce este AdevĂŁrul?“, ĂŽl interogheazĂŁ pretorul pe „acuzat“. Acest schimb de cuvinte traseazĂŁ pentru ĂŽntreaga duratĂŁ a lumii limitele extreme ĂŽntre ceea ce vine de Dincolo de lume si ceea ce rĂŁmĂŽne ĂŽnchis ĂŽnlĂŁuntrul acestei lumi. Ceea ce desparte aceste lumi este „AdevĂŁrul“. În lume, „AdevĂŁrul“ este o perpetuĂŁ interogatie, care ĂŽti permite sĂŁ trĂŁiesti ori sĂŁ mori, sĂŁ dai mortii o conceptie mĂŁreatĂŁ si tristĂŁ, tristete de care ai dori sĂŁ te salvezi, prin strĂŁdania de a trĂŁi ĂŽn clipĂŁ, pentru a nu cuprinde, la capĂŁt, decĂŽt topirea ĂŽn gol.
13. „Ce este AdevĂŁrul?“. Ceea ce mĂŁ pĂŁstreazĂŁ ĂŽncĂŁ viu, ca ĂŽntr-un soi de iluzie, fĂŁcĂŽnd sĂŁ tac ĂŽn mine sentimentul esecului si al deantului care duce cu el totul, inclusiv si mai ales adevĂŁrul… ÎnsĂŁ, dacĂŁ rĂŁmĂŽi la adevĂŁrul ĂŽnsusi, iar nu purtat de colo colo de diversele interogatii, ori impresii despre adevĂŁr, dacĂŁ esti, deci, din adevĂŁr, vei asculta acest glas care, venit ĂŽn lume, din afara lumii, dĂŁ mĂŁrturie pentru adevĂŁr.
14.Cuvintele lui Iisus: „sĂŽnt Duh si sĂŽnt ViatĂŁĂŁ" (6, 63, 8, 51) comportĂŁ un caracter univoc de adevĂŁr, la care Iisus se referĂŁ neĂŽncetat: „V-am spus AdevĂŁrul pe care l-am auzit de la TatĂŁl Meu“ (8, 40, 45, 50). „Eu sĂŽnt AdevĂŁrul“ (14, 6)
15. Împãrãtia înseamnã Adevãrul. Iar acest Adevãr e Realitatea divinã însãsi. Esenta lumii de aici, a lumii noastre, e constituitã prin separarea dintre adevãr si realitate. Lumea de aici dã un spatiu si minciunii. Sîntem atît de cufundati în aceastã lume, încît nu ne mai dãm seama de separarea între adevãr si minciunã. Dacã adevãr si realitate ar coincide, lumea de aici ar lua sfîrsit si noi ne-am gãsi, brusc, în Cealaltã Împãrãtie.

„Pilat sperĂŁ cĂŁ multimea o sĂŁ accepte sĂŁ-L elibereze pe Iisus“

16. Adevãrul mãrturisit de Hristos a Adevãrul Împãrãtiei care nu e din lumea asta, ci din lumea Realitãtii divine însãsi, încît, ca sã întelegem ce spune El, trebuie sã participãm la acest Adevãr si sã fim de un acelasi Duh cu El. Fiindcã Adevãrul pentru care mãrturiseste Iisus în fata lui Pilat e Duhul însusi al Adevãrului (16, 13).
17. ÎntrebĂŽnd „ce este AdevĂŁrul“, Pilat iese, din nou, din pretoriu si le spune iudeilor cĂŁ nu existĂŁ nimic care sĂŁ justifice condamnarea la moarte a ĂŽnvinuitului (18, 38). Si, pentru a potoli multimea, el ĂŽi spune cĂŁ „este la voi obiceiul ca la Pasti sĂŁ vĂŁ eliberez pe unul“ (18, 39). Un fel de amnistie. Pilat sperĂŁ, astfel, cĂŁ multimea o sĂŁ accepte sĂŁ-L elibereze pe Iisus.
18.Multimea este, ĂŽnsĂŁ, dezlĂŁntuitĂŁ: „Nu pe Acesta, ci pe Baraba“ (18, 40) - un tĂŽlhar. În aramaicĂŁ, Baraba - Bar Abbas - ĂŽnseamnĂŁ exact „fiul tatĂŁlui“. IatĂŁ, deci, antiteza dintre ĂŽmpĂŁrĂŁtia aceasta, mundanĂŁ, si CealaltĂŁ ĂŽmpĂŁrĂŁtie; antiteza dintre adevĂŁratul Fiu al tatĂŁlui si celĂŁlalt. IatĂŁ de ce parte stĂŁ preferinta acelora care ĂŽn aceastĂŁ lume sĂŽnt confruntati cu CealaltĂŁ lume.
19. Pilat esueazĂŁ, deci, ĂŽn ĂŽncercarea de a salva pe Iisus, ĂŽncĂŽt este silit sĂŁ continue procedura obisnuitĂŁ ĂŽn asemenea cazuri. „Atunci, Pilat a luat pe Iisus si L-a dat sĂŁ fie biciuit“ (19, 1). „Si ostasii, ĂŽmpletind cununa de spini, I-au pus-o pe cap si L-au ĂŽmbrĂŁcat ĂŽn hlamidĂŁ rosie“ (19, 2-3). Un fel de ritual al corpului de gardĂŁ, prin care lumea ia ĂŽn rĂŽs dumnezeirea...
20. Multimea nu ĂŽntelege cĂŁ suveranitatea lui Dumnezeu se ĂŽntemeieazĂŁ prin si ĂŽn Duh, prin comuniunea ce rezultĂŁ din lilbertatea interioarĂŁ umplĂŽnd inimile care l-au primit. ÎnsĂŁ, Pilat, constient de datoria sa, „a iesit afarĂŁ din pretoriu si le-a zis: (19,4): „IatĂŁ omul“, adicĂŁ, pentru mine, acest ĂŽnvinuit este om si asa rĂŁmĂŽne, ĂŽnainte de orice vinĂŁ pe care as putea-o stabili.

„Mai mare pĂŁcat are cel ce M-a predat tie“

21. Iisus stie ce va urma si acceptĂŁ. „CĂŽnd L-au vĂŁzut, deci, arhiereii si slujitorii au strigat „RĂŁstigneste-L! RĂŁstigneste-L! (19, 6). Este crucea cu care Iisus stie cĂŁ trebuie sĂŁ se ĂŽnsoteascĂŁ pentru a se ĂŽntoarce din lumea aceasta ĂŽn CealaltĂŁ, din care a venit. Constiincios, stiind cĂŁ omul Iisus nu e vinovat, Pilat refuzĂŁ executarea sentintei: „Luati-L voi si rĂŁstigniti-L!“ (19,5). Multimea, ĂŽn cor: „Noi nu avem lege si, dupĂŁ legea noastrĂŁ, El trebuie sĂŁ moarĂŁ, pentru cĂŁ S-a fĂŁcut pe Sine Fiu al lui Dumnezeu...“
22. „CĂŽnd a auzit Pilat acest cuvĂŽnt, mai mult s-a temut“(19,7-8) si, desi se ĂŽndoia de vina lui Iisus, nu putea rezista presiunii multimii, care i-ar fi putut crea probleme dacĂŁ l-ar fi reclamat Romei cĂŁ este un prost administrator. De aceea, „Pilat a intrat iarĂŁsi ĂŽn Pretoriu si L-a ĂŽntrebat pe Iisus: „De unde esti?, cu subĂŽntelesul de „care-ti este tainicĂŁ obĂŽrsie?“, ĂŽntrebare care rĂŁsunĂŁ cu puterea ultimĂŁ a enigmei care este Hristos pe punctul de a iesi din lumea aceasta. AdicĂŁ, „cine esti, ĂŽn fond?“ - ĂŽntrebare care L-a ĂŽnsotit, neĂŽncetat, pe Iisus, la traversarea istoriei si a mediului iudeu.
23. Evident, Iisus nu le putea rĂŁspunde, ĂŽn mod direct, interlocutorilor sĂŁi, deoarece El nu „pretinde de a fi“. El nu este acolo pentru El ĂŽnsusi, ci pentru TatĂŁl: toate, ĂŽn mĂŽna Lui le-a dat (3, 35). „De unde esti?“ „Iar Iisus nu i-a dat rĂŁspuns“ (19,9). DacĂŁ ar fi rĂŁspuns, ar fi iesit, efectiv, din aceastĂŁ lume, ĂŽn vreme ce, cei ce pun ĂŽntrebarea asteaptĂŁ o explicatie precisĂŁ, ĂŽn termenii lumii noastre. De aceea, Pilat aude numai tĂŁcerea Lui.
24.Pilat: „Mie nu-mi vorbesti? Nu stii cĂŁ am putere sĂŁ Te eliberez sau sĂŁ Te RĂŁstignesc? “(19,10). Puterea legii. Si iatĂŁ cĂŁ, de astĂŁ datĂŁ, Iisus rĂŁspunde: „E o putere care ti-a fost datĂŁ de Sus“ (19,11). RĂŁspunsul face parte din spectacolul Revelatiei pe cale de a se desfĂŁsura. Este puterea care ĂŽI permite lui Pilat sĂŁ ordone crucificarea lui Iisus, deoarece Pilat nu este decĂŽt instrumentul acestei puteri. „Mai mare pĂŁcat are cel ce M-a predat tie“ (19,11). „Era noapte...“, mentioneazĂŁ evanghelistul.
25. Pilat nu se resemneazĂŁ. El pare sĂŁ mai caute o posibilitate de a-L elibera pe Iisus. Este, ĂŽnsĂŁ, amenintat de multime: DacĂŁ Îl vei elibera pe Acesta, atunci nu esti prietenul Cezarului, deoarece oricine se face pe sine rege este ĂŽmpotriva Cezarului“ (19, 12). Este ceea ce pune capĂŁt ezitĂŁrilor si amĂŽnĂŁrilor lui Pilat. „Deci, Pilat, auzind cuvintele acestea, a scos afarĂŁ pe Iisus si a sezut pe scaunul de judecatĂŁ...“ (19, 13). „... era Vinerea (pregĂŁtirii) Pastilor“ (19, 14).

„Eu sĂŽnt Calea, AdevĂŁrul si Viata“

26. Pilat nu poate face altceva decĂŽt sĂŁ le repete iudeilor: „IatĂŁ regele vostru!“ (19,14). AtĂŽt a putut retine din acest proces tumultuos. ÎnsĂŁ ei au strigat: „RĂŁstigneste-L!“ (19,15). Acest brav magistrat, Pilat, depĂŁsit de evenimente, ĂŽsi face, totusi, pĂŽnĂŁ la capĂŁt, meseria, ĂŽntrebĂŽndu-i: „SĂŁ rĂŁstignesc pe regele vostru?!“. „Nu avem rege, decĂŽt pe Cezarul“, rĂŁspund marii-preoti (19,15). Lui Pilat nu-i mai rĂŁmĂŽne altceva de fĂŁcut decĂŽt sĂŁ-L dea lor pe Iisus. „Atunci L-a predat lor ca sĂŁ fie rĂŁstignit“ (19,16).
27. „Rege al iudeilor?“ era un pericol potential pentru ĂŽnsĂŁsi autoritatea Romei. De aceea sentinta pare a fi fost retinutĂŁ, si ĂŽn scris, lapidar, pe tĂŁblita (titulus) plasatĂŁ pe cruce, deasupra capului condamnatului: INRI, adicĂŁ Iisus Nazarineanul Regele Iudeilor. Pilat: „SĂŽnt nevinovat de sĂŽngele acestui om drept, treaba voastrĂŁ!“. „CadĂŁ sĂŽngele Lui asupra noastrĂŁ si a copiilor nostri!“, urlĂŁ norodul.
28. Concluzia amarĂŁ, dar ĂŽncĂŁrcatĂŁ de profunde semnificatii: Iisus a trĂŁit ĂŽntr-o lume crudĂŁ si nesĂŁbuitĂŁ, dar a oferit lumii o alternativĂŁ: nu viata exterioarĂŁ, ci cea interioarĂŁ, a smereniei, a iubirii, a iertĂŁrii si a sperantei: „Eu sĂŽnt Calea, AdevĂŁrul si Viata“. Învierea nu conduce la reluarea obisnuitelor gesturi „dinainte“: „MĂŁ sui la TatĂŁl Meu si TatĂŁl vostru si la Dumnezeu Meu si Dumnezeul vostru“ (20, 17), le spune El apostolilor, dupĂŁ Înviere.
29.Totusi, Învierea duce la o altĂŁ dimensiune decĂŽt cea a lumii: ea era un dat cu neputintĂŁ de conceput pentru discipoli, deoarece ĂŽntĂŽlnirea cu Iisus era guvernatĂŁ de o altĂŁ lege decĂŽt cea a lumii obisnuite: Iisus „se face vĂŁzut“ (Marcu 16, 17), „se aratĂŁ“ (21,1). „A venit, a stat ĂŽn mijlocul lor si le-a zis: „Pace, vouĂŁ!“ si zicĂŽnd aceasta le-a arĂŁtat mĂŽinile si coasta sa (20, 19-20). RĂŁnile de pe cruce. Deci, crucea e aceea care „semneazĂŁ“ adevĂŁrul Învierii.
30. „Precum M-a iubit pe Mine TatĂŁl, asa V-am iubit si Eu pe voi“ (15,9). Si a suflat asupra lor si le-a zis: „Luati Duh SfĂŽnt. CĂŁrora le veti ierta pĂŁcatele, le vor fi iertate si cĂŁrora le veti tine, vor fi tinute“ (20, 22-23). ConsecintĂŁ: „Cu Tine, Hristoase, m-am ĂŽngropat si mĂŁ ridic cu Tine“, mĂŁrturiseste o cĂŽntare a Bisericii. Cum ne raportĂŁm, noi, la Înviere? În ce mĂŁsurĂŁ receptĂŁm mesajul ei ecleziastic comunitar?
31. FĂŁrĂŁ Înviere, lumea n-are nici un sens: „DacĂŁ Hristos nu a ĂŽnviat, zadarnicĂŁ este credinta voastrĂŁ“ (Corinteni 15, 17). În noaptea Învierii, cel mai mult ne impresioneazĂŁ generozitatea extraordinarĂŁ a momentului: Toti sĂŽnt chemati sĂŁ se bucure, chiar si ateii: „Masa este plinĂŁ, ospĂŁtati-vĂŁ toti!...“, spune SfĂŽntul Ioan GurĂŁ de Aur. Hristos, cu AdevĂŁrat, a Înviat!

N.R.: Subtitlurile acestui articol apartin Redactiei Monitorul