TRADITII DE ANUL NOU ÎN PRESA TIMPULUI

Oamenii meleagurilor lui CreangĂŁ, Calistrat Hogas, Ion Ionescu dela Brad, C. I. Istrate, Panait Musoiu s.a. au pĂŁstrat prin furtuna veacurilor datini si obiceiuri care reprezintĂŁ, asa cum afirma Al. Epure - istoric literar, fiu al Romanului, lanturi ale solidaritĂŁtii cu trecutul si ale frĂŁtiei. Presa acestor locuri de la ĂŽnceputul secolului trecut este plinĂŁ de informatii privind traditia de Anul Nou ĂŽn aceastĂŁ parte a Moldovei. Astfel, profesorul Al. Epure de la Liceul Roman VodĂŁ, consemna la 17 decembrie 1934, ĂŽntr-un ziar local, ĂŽn articolul intitulat „Datini de Anul Nou“, obiceiurile prilejuite cu ocazia acestui eveniment ĂŽn cuprinsul judetului nostru. Poporul român cu toate vijeliile prin care a trecut ĂŽn decursul vremurilor, nu se putea lipsi de petrecerile si distractiile legate de Anul Nou. Seara de Anul Nou era consideratĂŁ pe aceste meleaguri drept cea mai bogatĂŁ ĂŽn datini si credinte, cea mai misterioasĂŁ si totodatĂŁ una dintre cele mai plĂŁcute pentru ĂŽntreaga suflare omeneascĂŁ. Între acestea, cea mai frumoasĂŁ si mai veche datinĂŁ româneascĂŁ a rĂŁmas Plugusorul, care ne ĂŽnfĂŁtiseazĂŁ ĂŽn culori asa de vii ĂŽndeletnicirea principalĂŁ a poporului nostru, fiind o pildĂŁ vie a vietii noastre plugĂŁresti. Se aminteste ĂŽn acest sens nemuritoarea urĂŁturĂŁ: S-a sculat mai an/BĂŁdia Traian/Si a ĂŽncĂŁlecat/Pe un cal ĂŽnvĂŁtat. Plugusorul era ĂŽnsotit de buhaiu - sugerĂŽnd rĂŁgetul sau mugetul animalelor care trag brazda - si de clopot sau talangĂŁ. Presa care apĂŁrea atĂŽt la Piatra Neamt cĂŽt si la Roman consemna obiceiuri de Anul Nou, ĂŽn afarĂŁ de Plugusorul, turca sau capra, ursul, sĂŁmĂŁnatul, sorcova, jocul pĂŁpusilor etc. Si ĂŽncĂŁ ceva. ToatĂŁ presa amintitĂŁ ĂŽndemna la iubirea datinilor strĂŁmosesti, ĂŽntrucĂŽt ele, formeazĂŁ legĂŁtura ĂŽntre generatiile care au dispĂŁrut si cele ce au venit dupĂŁ dĂŽnsele. Îndemnul este spre a asigura dĂŁinuirea neamului nostru ĂŽn lume, a glorificĂŁrii celor ce au apĂŁrat independenta si libertatea, gloria si faima poporului român. Nu lipsesc nici epigramele, aforismele si glumele hazlii, care satirizeazĂŁ lenea, neĂŽntelegerea ĂŽntre soti, viciile vietii, prostia etc. ExemplificĂŁm ĂŽn acest sens cu numai douĂŁ sugestive epistole apĂŁrute ĂŽn presa de altĂŁdatĂŁ: La Capsa unde vin toti seniorii / Locul cu douĂŁ mari despĂŁrtituri: / Într-una se mĂŁnĂŽncĂŁ prĂŁjituri / Si ĂŽntr-alta se mĂŁnĂŽncĂŁ... scriitorii.

END