TRADITII DE ANUL NOU ÃŽN PRESA TIMPULUI
Oamenii meleagurilor lui Creangã, Calistrat Hogas, Ion Ionescu dela Brad, C. I. Istrate, Panait Musoiu s.a. au pãstrat prin furtuna veacurilor datini si obiceiuri care reprezintã, asa cum afirma Al. Epure - istoric literar, fiu al Romanului, lanturi ale solidaritãtii cu trecutul si ale frãtiei. Presa acestor locuri de la începutul secolului trecut este plinã de informatii privind traditia de Anul Nou în aceastã parte a Moldovei. Astfel, profesorul Al. Epure de la Liceul Roman Vodã, consemna la 17 decembrie 1934, într-un ziar local, în articolul intitulat „Datini de Anul Nou“, obiceiurile prilejuite cu ocazia acestui eveniment în cuprinsul judetului nostru. Poporul român cu toate vijeliile prin care a trecut în decursul vremurilor, nu se putea lipsi de petrecerile si distractiile legate de Anul Nou. Seara de Anul Nou era consideratã pe aceste meleaguri drept cea mai bogatã în datini si credinte, cea mai misterioasã si totodatã una dintre cele mai plãcute pentru întreaga suflare omeneascã. ÃŽntre acestea, cea mai frumoasã si mai veche datinã româneascã a rãmas Plugusorul, care ne înfãtiseazã în culori asa de vii îndeletnicirea principalã a poporului nostru, fiind o pildã vie a vietii noastre plugãresti. Se aminteste în acest sens nemuritoarea urãturã: S-a sculat mai an/Bãdia Traian/Si a încãlecat/Pe un cal învãtat. Plugusorul era însotit de buhaiu - sugerînd rãgetul sau mugetul animalelor care trag brazda - si de clopot sau talangã. Presa care apãrea atît la Piatra Neamt cît si la Roman consemna obiceiuri de Anul Nou, în afarã de Plugusorul, turca sau capra, ursul, sãmãnatul, sorcova, jocul pãpusilor etc. Si încã ceva. Toatã presa amintitã îndemna la iubirea datinilor strãmosesti, întrucît ele, formeazã legãtura între generatiile care au dispãrut si cele ce au venit dupã dînsele. ÃŽndemnul este spre a asigura dãinuirea neamului nostru în lume, a glorificãrii celor ce au apãrat independenta si libertatea, gloria si faima poporului român. Nu lipsesc nici epigramele, aforismele si glumele hazlii, care satirizeazã lenea, neîntelegerea între soti, viciile vietii, prostia etc. Exemplificãm în acest sens cu numai douã sugestive epistole apãrute în presa de altãdatã: La Capsa unde vin toti seniorii / Locul cu douã mari despãrtituri: / ÃŽntr-una se mãnîncã prãjituri / Si într-alta se mãnîncã... scriitorii.
END
|