POLUAREA BISTRITEI, A FOST SAU N-A FOST
• pescarii de pe Bistrita nu sînt de acord cu concluziile autoritãtilor în cazul mortii a tone de peste • un martor indicã drept sursã de poluare Statia de epurare de la Vînãtori • „A plouat puternic, iar bazinele au dat pe dinafarã, dejectiile ajungînd în rîu“, spune martorul • acesta precizeazã cã în amonte de locul în care statia de epurare eliminã dejectiile filtrate nu au fost gãsiti pesti morti • reporterii Monitorul au constatat, pe teren, urme ale unei posibile deversãri de la statia de epurare • SGA spune cã indicatorii de calitate ai apei uzate au fost normali •
A trecut mai bine de o sãptãmînã de cînd pe Bistritã s-a petrecut un dezastru ecologic de proportii, iar cauzele producerii acestei situatii sînt încã învãluite în mister. Specialistii de la Sistemul de Gospodãrire a Apelor au fãcut o anchetã, dupã ce s-au sesizat din presã (adicã din Monitorul) si au ajuns chiar la niste concluzii. ÃŽn opinia lor, dezastrul ar fi fost favorizat de un cumul de factori favorizanti: cãldurã excesivã si deversarea barajului de la Reconstructia, care ar fi antrenat depunerile de pe fundul albiei. Rezultatul acestei anchete a fost publicat la începutul acestei sãptãmîni în Monitorul, concluziile nefiind pe placul pescarilor, unii dintre ei chiar martori la dezastru. „Este putin probabil ca din cauzele indicate de cei de la SGA sã fi murit atît de multi pesti. Au fost cu zecile de mii, tone, ceea ce nu s-a mai întîmplat niciodatã. Deversãri au mai fost si chiar mai mari decît cea din 23 iunie, însã nu s-a lãsat cu o mortalitate atît de mare în rîndul pestilor. Pescarii stiu foarte bine cã în amonte de locul în care sînt deversate apele uzate de la statia de epurare nu au fost pesti morti, ceea ce spune multe. Mã mir cã totul a fost în regulã acolo, din moment ce se vede clar, în zona de debusare cã dejectiile, tratate sau nu, au luat-o pe lîngã canal. Cred cã si acum s-ar putea stabili dacã surplusul de la statia de epurare era reprezentat de apã uzatã, adicã dejectii tratate sau chiar dejectii. Plouase foarte mult cu o zi înainte, iar bazinele erau pline. Oare nu a trecut apa peste bazine si a ajuns în albia rîului?“, ne-a declarat un pescar, bun cunoscãtor al Bistritei, care a declarat cã nu crede în concluzia celor de la SGA. De altfel, cele declarate de acesta par sã confirme în parte spusele celor care au ajuns pe malul Bistritei la putin timp dupã ce deversarea s-a încheiat. „Mirosea îngrozitor, cã nu puteai sã stai mai mult de cîteva minute pe malul apei. Doar dacã barajul era plin de fecale ar fi plutit pe Bistrita rahatii, altfel este de neînteles. Nici varianta cu mizeria adusã de pe versanti nu stã în picioare, pentru cã este greu de crezut ca muntii din zonã sã fie plini de fecale spãlate acum de ploi. Este clar cã cineva s-a jucat cu vreo fosã septicã sau o statie de epurare si folosindu-se de deversare a scãpat de dejectii. Iar mirosul de fecale spune multe. Apa era nu tulbure, ci cenusie spre neagrã. Putea si dupã 5-6 ore de la deversare. Cine a fãcut asa ceva este de o nesimtire fãrã margini, iar autoritãtile ar trebui sã facã o anchetã“, declara un pescar la trei zile dupã deversare. De altfel, nu a fost singura persoanã care a precizat cã Bistrita mirosea a sodã causticã si fecale. Iar acestea nu aveau de unde sã provinã decît de la o statie de epurare sau fosã septicã.
Pe urmele poluãrii
Cunoscutul profesor universitar Ionel Miron de la Universitatea Al. I. Cuza, doctor în biologie, cercetãtor stiintific si autor a zeci de lucrãri în domeniul acvaculturii, a precizat, la rîndu-i, cã este putin probabil cã doar o simplã deversare ar fi putut sã ducã la decesul a mii si mii de pesti. Profesorul recomanda autoritãtilor sã se miste repede si sã preleveze probe, inclusiv peste mort. Analizele ar fi putut stabili ce a cauzat decesul vietuitoarelor subacvatice. Din comunicatul SGA nu reiese cã ar fi fost analizati si pestii morti, asa cã apare un mare semn de întrebare. „Din spusele dumneavostrã sînt foarte multi pesti morti, ceea ce înseamnã cã la mijloc ar putea fi vorba de poluarea apei. Acest lucru poate fi stabilit de autoritãtile care au o evidentã clarã a statiilor de epurare situate în apropierea rîului. Acolo trebuie cãutat în primul rînd, iar cei de la Mediu stiu cum s-o facã. Pestii sînt foarte buni bioindicatori ai calitãtii apei. O undã de apã chimizatã poate sã treacã si nu-i mai prinzi urma. ÃŽn schimb un organism viu, dacã îl gãsim, ne poate indica clar dacã au fost depãsite limitele toxice“, declara pentru Monitorul profesorul Miron.
Pentru a verifica spusele pescarilor, redactorii cotidianului Monitorul au purces marti pe teren, în zona statiei de epurare. Fãrã a fi specialisti, putem spune cã în asa zisa zonã de debusare încã se observa o urmã de deversare. Pe lîngã teava ce transportã apele uzate. Cã respectiva deversare a fost cu ape uzate sau dejectii, numai specialistii ar putea stabili. În urma verificãrilor efectuate de specialistii de la SGA, la patru zile dupã aparitia problemelor pe Bistrita, s-a constatat cã cele întîmplate au avut la bazã mai multi factori favorizanti, respectiv deversarea care a antrenat depunerile de pe fundul albiei, lucru ce a dus la o crestere a încãrcãrii organice, plus temperaturile ridicate. Cei de la Ape au precizat cã nu s-au înregistrat evacuãri necontrolate de ape uzate si nici nu au fost depistate depozite de deseuri toxice în apropierea albiei.
Reprezentantii companiei Apa Serv Neamt, care administreazã statia de epurare sustin cã este exclus ca poluarea sã se fi produs din cauza lor, atît datoritã felului în care este realizatã aceasta cît si datoritã faptului cã analizele efectuate la aceastã statie au fost în parametrii normali. „Este exclus ca poluarea sã se fi produs din cauza statiei noastre de epurare si existã mai multe considerente care atestã fãrã dubii cã asa ceva nu se poate. Astfel, aceastã statie este construitã în trepte astfel încît dejectiile nu se deverseazã direct în Bistrita ci trec prin mai multe filtre de epurare pînã se ajunge la deversarea propriu zisã. Apoi bazinele au o capacitate mult mai mare decît debitul Bistritei deci în nici un caz nu se pot umple si sã dea pe dinafarã. Lumea are senzatia cã aceste bazine sînt ca niste gãleti ce dau pe dinafarã, dar în fapt este o statie extrem de complexã, care respectã toate normele europene si care nu poate avea nici o legãturã cu aceastã poluare. Pe deasupra, toate analizele efectuate la noi au arãtat cã sînt în parametri normali“, a precizat Bianca Ivascã, purtãtorul de cuvînt al Apa Serv.
|
Autentificare
