Marea dintre munti, o „mare“ de alb

• lacul de acumulare a ĂŽnghetat bocnĂŁ, ochii trecĂŁtorilor avĂŽnd parte de un peisaj straniu • ĂŽn periplul pe malurile acumulĂŁrii n-am dat de nici un pescar • doar un marinar mesterea ceva pe la vaporasul Resita • „La noi ĂŽncĂŁ-i bine, fatĂŁ de ce vedem la televizor. Cum sĂŁ te mai plĂŽngi cĂŽnd la «vale» omĂŁtul i-a ĂŽngropat de vii pe bietii oameni. Doar Dumnezeu stie ce are de gĂŽnd cu noi“, a spus Ion Iftimoaia, un bĂŁtrĂŽnel din GrozĂŁvestii Hangului, referindu-se la capriciile acestui sezon rece •

Lacul de acumulare de la Bicaz a ĂŽnghetat bocnĂŁ, gerul nĂŁpraznic din ultimele sĂŁptĂŁmĂŽni venindu-i de hac. Imaginea fostului luciu de apĂŁ este acum a unui adevĂŁrat patinoar pĂŁrĂŁsit de lume. Cu o brumĂŁ de fantezie, poti usor sĂŁ te crezi pe undeva pe la poluri. LĂŽngĂŁ baraj, locuintele lacustre par acum niste stafii spĂŽnzurate pe maluri. Ambarcatiunile ce compun flota firmei Moldoturism, au fost si ele puse la respect de gheturi. Pentru a nu fi strivite, sĂŽnt puse zilnic ĂŽn miscare, atĂŽt cĂŽt sĂŁ fie spartĂŁ gheata din rada portului. Asta, si pentru a fi posibilĂŁ coborĂŽrea pontonului hotelului plutitor, functie de scĂŁderea nivelului apei din lac. VĂŽntul suflĂŁ ĂŽn rafale, spulberĂŽnd zĂŁpada. Pe ponton, doar un singur marinar, ce trebĂŁluia prin preajma vaporasului Resita, fala croazierelor din varĂŁ, si un cĂŁtel zgribulit, care alerga, cel mai sigur, pentru a nu-i ĂŽngheta oasele. Din spusele omului, lacul a mai fost ĂŽnghetat si-n urmĂŁ cu cĂŽtiva ani, dar gerul n-a zĂŁbovit peste zonĂŁ atĂŽt de mult timp. „Fenomenul nu este o premierĂŁ, numai cĂŁ iernile blĂŽnde din ultima perioadĂŁ ne-au cam atrofiat instinctul de conservare la temperaturile scĂŁzute mult sub zero grade“, a declarat marinarul. AruncĂŁm o privire pe ĂŽntinsul ghetii sĂŁ sesizĂŁm vreun pescar la copcĂŁ, dar ĂŽn zadar. Acelasi marinar ne spune cĂŁ ĂŽn aceastĂŁ perioadĂŁ nu s-au ĂŽncumetat sĂŁ vinĂŁ, cel putin ĂŽn imediata apropiere a barajului: „Prea a fost ger ca sĂŁ se aventureze. I-ar fi ĂŽnghetat sufletul“. Anul acesta Gerar a pus stĂŁpĂŽnire si pe Valea Muntelui. Asta ne-au confirmat-o si localnicii din satele riverane lacului. „A fost si mai este ĂŽncĂŁ iarnĂŁ grea. Numai cĂŁ la noi ĂŽncĂŁ-i bine, fatĂŁ de ce vedem la televizor. Cum sĂŁ te mai plĂŽngi cĂŽnd la «vale» omĂŁtul i-a ĂŽngropat de vii pe bietii oameni. Doar Dumnezeu stie ce are de gĂŽnd cu noi“, a spus Ion Iftimoaia, om la vreo 60 de ani din GrozĂŁvestii Hangului. „În tinerete nu simteam parcĂŁ asa tare frigul. Acum, musai sĂŁ ai pentru iarnĂŁ lemne, mĂŽncare pentru vite, brĂŽnzĂŁ si tochiturĂŁ ĂŽn cĂŁmarĂŁ ca sĂŁ iesi ĂŽn primĂŁvarĂŁ“, a adĂŁugat Vasile Ciucanu, zĂŽmbindu-ne pe sub mustata plinĂŁ de promoroacĂŁ.

„CĂŽnd aud cum scĂŽrtĂŽie gheata sub picioare, mĂŁ ia cu frig pe sira spinĂŁrii“

Revenind la problema lacului ĂŽnghetat, subiect ce ne-a ĂŽndemnat la drum si la afirmatia oamenilor precum cĂŁ nu se mai simt ĂŽn putere, ne-am amintit despre discutiile purtate ĂŽn urmĂŁ vreo cĂŽtiva ani cu un fost trĂŁitor al satului Izvoru Alb, GhitĂŁ Ungureanu, care ne povestea cam cum abordau prin ‘70 locuitorii zonei vitregiile iernilor. „Dimineata, pe lunĂŁ plinĂŁ, bĂŁrbatii din Izvoru Alb plecau la lucru, scurtĂŽndu-si drumul tot peste gheatĂŁ. Ca sĂŁ nu cadĂŁ ĂŽn vreo copcĂŁ de-a pescarilor, luau cu ei cĂŽte o beldiutĂŁ pe care-o tineau sub brat. DacĂŁ s-ar fi ĂŽntĂŽmplat sĂŁ cadĂŁ-n apĂŁ, beldia ar fi rĂŁmas pe gheatĂŁ, iar omul prins de ea s-ar fi tras afarĂŁ. Au fost cazuri de oameni care au avut ghinion, dar au scĂŁpat cu bine alegĂŽndu-se doar cu cĂŽte-o spaimĂŁ zdravĂŁnĂŁ. Mi-aduc aminte de unul Vasile Feraru si de unul Ursu, care au trecut prin spaima unui posibil ĂŽnec, dar au scĂŁpat si trĂŁiesc si azi“, ne spunea nea GhitĂŁ. „Lumea a ĂŽmbĂŁtrĂŽnit si nu mai are curajul din tinerete. Acum, cĂŽnd aud cum scĂŽrtĂŽie gheata sub picioare, mĂŁ ia cu frig pe sira spinĂŁrii“, a adĂŁugat omul. Si totusi, cicĂŁ, s-ar mai fi gĂŁsit un curajos, care si-ar fi adus lemnele din Izvoru Alb la Ruginesti peste lac, cu sania trasĂŁ de cal. O fi adevĂŁrat, o fi doar un zvon, Dumnezeu stie, cert este cĂŁ astĂŁzi parcĂŁ si lacul e mai singur ca oricĂŽnd. Tinerii sĂŽnt plecati ĂŽn lume, copiii s-au ĂŽmputinat, cine sĂŁ se mai avĂŽnte ĂŽn luptĂŁ cu natura? CĂŽt priveste latura stiintificĂŁ a fenomenului, specialistii spun cĂŁ ĂŽnghetul lacului nu este un lucru rar, el ĂŽncepe ĂŽntotdeauna cĂŽnd temperaturile scad cu mult sub zero grade, din amonte, de la „debusarea rĂŽurilor Bistrita si Bistricioara“ de unde se extinde treptat pĂŽnĂŁ spre baraj. În faza maximĂŁ de ĂŽnghet, podul de gheatĂŁ mĂŁsoarĂŁ o grosime care variazĂŁ ĂŽntre 40 si 60 de centimetri ĂŽn zona de la coada lacului si 10 - 15 centimetri la baraj. Dezghetul se realizeazĂŁ o datĂŁ cu sosirea primĂŁverii, pe etape, primele semne ivindu-se, la ĂŽnceput de martie, tot ĂŽn zona din amonte, adicĂŁ la vĂŁrsarea Bistritei ĂŽn lac. Probleme au fost si sĂŽnt. CrescĂŁtoriile de peste, ĂŽn prezent nu putine la numĂŁr, se confruntĂŁ si-n aceastĂŁ iarnĂŁ cu mari probleme. Bazinele au rĂŁmas sub gheatĂŁ, iar alimentarea pĂŁstrĂŁvului se face doar la copcĂŁ. Fenomenul ĂŽngreuneazĂŁ astfel supravegherea stĂŁrii de crestere si de sĂŁnĂŁtate a efectivelor piscicole. Transportul materialelor si a personalului se face cu sania. De aceea, atĂŽt oamenii satelor, cĂŽt si marinarii ori pescarii, privesc de fiecare datĂŁ fenomenul ĂŽnghetului ca pe o greutate ĂŽn plus. Si anul acesta mai abitir ca oricĂŽnd.