Maestrii regĂŁsiti

• ieri, la Muzeul de Istorie, au fost expuse cele nouĂŁ tablouri furate din vila familiei Stoiciu •

Ieri, 1 decembrie 2011, multiplelor evenimente comemorative desfĂŁsurate ĂŽn spatiul pietrean li s-a mai adĂŁugat unul, rezultat dintr-o nefericitĂŁ ĂŽntĂŽmplare care, ĂŽn final, s-a dovedit a fi beneficĂŁ pentru colectivitatea urbei nĂŁrĂŁvitĂŁ la satisfactiile estetice ale picturii de clasĂŁ. Expozitia celor nouĂŁ tablouri furate ĂŽn varĂŁ din casa familiei Stoiciu si care, dupĂŁ o prelungĂŁ aventurĂŁ demnĂŁ de scenariul unui film politist, s-au reĂŽntors ĂŽn spatiul de bastinĂŁ al colectionarilor, a strĂŽns mult public interesat la Muzeul de Istorie din Piatra Neamt. La ineditul vernisaj au luat parte, prefectul judetului Neamt, Mihai Archip, directorul Directiei pentru CulturĂŁ si Patrimoniu, Adrian Alui Gheorghe, directorul Complexului Muzeal, Gheorghe Dumitroaia, inspectorul sef al Politei Neamt, Paul Tablan, custodele Muzeului de ArtĂŁ, Violeta Dinu, procurorul Stelian Olteanu, si numerosi amatori de artĂŁ bunĂŁ, invitati ai familiei Stoiciu, ĂŽn calitate de amfitrioanĂŁ. În cuvĂŽntul lor, fiecare dintre cei care au prefatat momentul nu au uitat sĂŁ adreseze, ĂŽnainte de toate, felicitĂŁri si urĂŁri de bine de Ziua NationalĂŁ a României, subliniind apoi, din punctul lor de vedere, importanta recuperĂŁrii acestui tezaur plastic, gratie eforturilor de exceptie si profesionalismului dovedit de lucrĂŁtorii organelor de urmĂŁrire penalĂŁ care au rezolvat acest caz. De altfel, doi dintre lucrĂŁtorii de politie implicati ĂŽn rezolvarea cazului au fost ĂŽnaintati ĂŽn grad la exceptional. Trebuie sĂŁ mentionĂŁm cĂŁ o parte din colectia de artĂŁ apartinĂŽnd familiei Stoiciu a fost expusĂŁ ĂŽn 1992 la Muzeul de ArtĂŁ. De aici au pornit si primele investigatii ale politiei, cĂŁutĂŽndu-se, firesc, o pistĂŁ viabilĂŁ. Ulterior avea sĂŁ fie probat faptul cĂŁ autorii furtului nu s-au aflat atunci printre vizitatori, acestia dovedindu-se a fi „iubitori“ de artĂŁ produsi de vremurile mai noi. „Unde este frumusete sĂŽnt si foarte multe pericole“ spunea ĂŽn cuvĂŽntul sĂŁu Adrian Alui Gheorghe, referindu-se la greutĂŁtile pe care le implicĂŁ pĂŁstrarea ĂŽn sigurantĂŁ a unei colectii de asemenea calibru. „Eu cred cĂŁ tablourile care au fost furate si apoi regĂŁsite demonstreazĂŁ cĂŁ au avut si au un destin, cĂŁ pĂŽnĂŁ la urmĂŁ destinul operelor de valoare seamĂŁnĂŁ cu cel al omului: destinul sĂŁu este permanent amenintat si este indestructibil legat de cel al operelor zĂŁmislite de cĂŁtre el“. MarcatĂŁ ĂŽncĂŁ de impresiile cosmaresti ale furtului, doamna Stoiciu a evitat sĂŁ rememoreze acele momente, si cu atĂŽt mai putin detaliile dureroase, insistĂŽnd ĂŽn dovezi de recunostintĂŁ fatĂŁ de cei care i-au recuperat lucrĂŁrile. Lucru subliniat de altfel si de cĂŁtre fiica ei, Vasilica Stoiciu-FrunzĂŁ, consultant artistic al Operei Nationale din Iasi, care, mai mult, si-a declarat disponibilitatea de a oferi publicului, atunci cĂŽnd i se va cere, si alte opere din colectia particularĂŁ a familiei. Si pentru a ne da seama de valoarea plasticĂŁ a operelor furate, este suficient doar sĂŁ le enumerĂŁm pe cele nouĂŁ expuse ĂŽntr-o salĂŁ specialĂŁ a Muzeului de Istorie: Nicolae Grigorescu „Car cu boi“, (ulei pe pĂŽnzĂŁ de mari dimensiuni, vedeta expozitiei, datĂŽnd din ultimul an al vietii artistului, ĂŽntr-o tusĂŁ diluatĂŁ purtĂŽnd accente ale impresionismului, si care, montat fiind pe sasiu dorsal, a pus serioase probleme furilor), „BĂŁiat“, „Portret de femeie“ si „CasĂŁ ĂŽn pĂŁdure“ (acceptatĂŁ si de specialisti si de proprietari ca fiind un fals), Stefan Luchian „La pĂŁsune“, Nicolae Tonitza „NaturĂŁ staticĂŁ cu flori“ si „Irisi galbeni“, Octav BĂŁncilĂŁ „NaturĂŁ moartĂŁ“, Corneliu Baba „NaturĂŁ staticĂŁ“.
Astfel, aventura lucrĂŁrilor rĂŁtĂŁcitoare a avut un final fericit, marcat de aerul sĂŁrbĂŁtoresc al Zilei nationale si de cel gurmand al ĂŽnfruptĂŁrii, la final, din „vitelul cel gras“.

Hotul, un „pasionat“ de artĂŁ

Investigatiile anchetatorilor au dus la identificarea autorului jafului petrecut pe 7 mai, fiind vorba despre Marian Stavarache, de 46 de ani, din Cobadin, judetul Constanta, el executĂŽnd 16 ani de puscĂŁrie din cei 19 primiti pentru tĂŽlhĂŁrie. De altfel, de aici a fost punctul de plecare al anchetei. Individul a fost condamnat pentru o faptĂŁ similarĂŁ, ĂŽn anii 90 el tĂŽlhĂŁrind o familie de bĂŁtrĂŽni din Ardeal. Si atunci, ca si acum, constĂŁnteanul a sustras tablouri. Anchetatorii s-au concentrat asupra lui si au aflat cĂŁ Stavarache cĂŁuta cumpĂŁrĂŁtori pentru tablourile furate. Pentru a avea ce vinde, constĂŁnteanul a fost nevoit sĂŁ vinĂŁ la Piatra Neamt ca sĂŁ recupereze opt din cele nouĂŁ picturi furate, pe care le ascunsese ĂŽn curtea unei case pĂŁrĂŁsite. Însotit de Marinel Chiper, prieten, vecin si fost coleg de scoalĂŁ, Stavarache s-a deplasat cu masina celui din urmĂŁ, la Piatra. S-a ĂŽntĂŽmplat ĂŽn noaptea de 30/31 octombrie. Cu bunurile recuperate din ascunzĂŁtoare, cei doi au pornit spre Constanta, unde urmau sĂŁ se ĂŽntĂŽlneascĂŁ cu persoana care dorea sĂŁ le cumpere. S-au oprit la marginea unei pĂŁduri din apropierea orasului HĂŽrsova si au ascuns tablourile. Ulterior, Stavarache si Chiper si-au dat ĂŽntĂŽlnire cu cumpĂŁrĂŁtorul pentru a fi siguri cĂŁ are suma convenitĂŁ, 65.000 de euro. Dar n-au mai gĂŁsit tablourile ĂŽn ascunzĂŁtoare. Chiper si-a amintit cĂŁ vĂŁzuse doi ciobani, s-au dus la stĂŽnĂŁ si au gĂŁsit picturile. Cu prada au plecat la ĂŽntĂŽlnirea cu clientul, dar pe fir au intrat politistii, ei fiind retinuti ĂŽn trafic. Despre picturi Stavarache a aflat ĂŽn puscĂŁrie de la un detinut iesean care-si executa pedeapsa la Aiud. „Fiecare are pasiunea lui ĂŽn viatĂŁ. Mie mi-a plĂŁcut frumosul. Pe lĂŽngĂŁ unele tablouri cu semnĂŁtura cĂŽtorva pictori celebri, pe care le-am mostenit, am mai si achizitionat. Si ĂŽntr-o zi m-am trezit cĂŁ vine un nenorocit care distruge tot. Cum sĂŁ intri peste mine, sĂŁ mĂŁ nenorocesti, sĂŁ-mi iei ce e al meu? A fost ĂŽngrozitor. E greu sĂŁ povestesc. A intrat peste mine cu un singur scop - sĂŁ ia tablourile semnate de Tonitza si Grigorescu. Nici nu stia care sĂŽnt. I le-am arĂŁtat eu... L-am ajutat efectiv sĂŁ le ĂŽmpacheteze. Stiti, cĂŽt timp n-am avut tablourile nu am sters praful de pe ramele lĂŁsate goale. Nu ĂŽndrĂŁzneam sĂŁ intru ĂŽn acea camerĂŁ, sĂŁ mĂŁ uit pe pereti. Dar ĂŽn sufletul meu simteam cĂŁ se va face cĂŽndva dreptate“, afirma proprietara picturilor luna trecutĂŁ, la o ĂŽntĂŽlnire cu prefectul.