Nu-i totul roz prin scolile nemtene

• decalajul dintre scolile din urban si rural a fost unul dintre subiectele discutate la o sedintĂŁ cu directorii, desi acest lucru este stiut de ani si ani de zile • de vinĂŁ ar fi directorii si cadrele didactice care nu-si dau interesul •

Elevii de la sate sĂŽnt mult mai dezavantajati decĂŽt cei de la orase, neavĂŽnd scoli cu dotĂŁri adapte vremurilor si nici personal didactic la ĂŽnĂŁltimea celui din urban. Decalajul existent ĂŽntre scolile din mediul urban si cele din mediul rural a fost primul subiect pe care inspectorul scolar general l-a abordat ĂŽntr-o recentĂŁ sedintĂŁ cu directorii unitĂŁtilor din judet. „ExistĂŁ un decalaj ĂŽntre unitĂŁtile de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt din urban si cele din rural. La sate, o problemĂŁ priveste atragerea si mentinerea personalului didactic calificat. Cu mare dificultate se ĂŽncadreazĂŁ calificatii ĂŽn aceste unitĂŁti scolare. În unele comunitĂŁti, directorii comunicĂŁ destul de greu cu consiliile locale, motiv pentru care existĂŁ asperitĂŁti ĂŽntre institutii si scolile au de suferit. În rural profesorii debutanti nu sĂŽnt stabili, iar unele cadre didactice, care sĂŽnt mai ĂŽn vĂŽrstĂŁ, nu acceptĂŁ schimbĂŁrile, fiind conservatoare. Nu poate fi ignorat nici interesul scĂŁzut al unor cadre didactice sau manageri scolari pentru cunoasterea problematicii reformei si a documentelor de strategie educationalĂŁ privind asigurarea calitĂŁtii ĂŽn educatie. Pentru noi este o problemĂŁ si lipsa autorizatiilor sanitare de functionare pentru unele scoli“, a declarat inspectorul general Luminita VĂŽrlan (foto). O problemĂŁ ar mai fi directorii care nu se preocupĂŁ sĂŁ valorifice si sĂŁ concretizeze activitatea de control si evaluare a cadrelor didactice, prin orientarea celor cu pregĂŁtire necorespunzĂŁtoare spre programe si actiuni de perfectionare si formare prin ISJ, CCD si centrele universitare. Sefii ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽntului sustin cĂŁ ĂŽn multe scoli se folosesc metode traditionale ĂŽn procesul de predare-ĂŽnvĂŁtare-evaluare, negĂŁsindu-si locul cele noi, mult mai atractive si eficiente. Indiferenta directorilor fatĂŁ de dascĂŁli si ĂŽn special fatĂŁ de debutanti, care ar avea nevoie de consiliere, este o altĂŁ constatare fĂŁcutĂŁ la nivelul unitĂŁtilor de ĂŽnvĂŁtĂŁmĂŽnt, unde lipsesc mentorii pentru dezvoltarea ĂŽn carierĂŁ. Comisiile metodice si cercurile pedagogice se desfĂŁsoarĂŁ sub semnul formalismului, al rutinei, la unele dintre aceste activitĂŁti cadrele didactice nici mĂŁcar nu merg considerĂŽndu-le plictisitoare sau ineficiente. Nici dascĂŁlii care vorbesc numai ei la ore fĂŁrĂŁ a relationa cu clasa nu mai sĂŽnt agreati. „O altĂŁ constatare dureroasĂŁ fĂŁcutĂŁ ĂŽn special ĂŽn scolile rurale, se referĂŁ la preocuparea scĂŁzutĂŁ privind selectia, pregĂŁtirea si motivarea elevilor pentru performantĂŁ. Avem ĂŽn judet conduceri care nu se preocupĂŁ de amenajarea si ĂŽntretinerea bazelor sportive, creĂŽnd dezavantaje elevilor. În scolile cu etnie romĂŁ se ĂŽnregistreazĂŁ o ratĂŁ destul de mare a absenteismului si a abandonului scolar“, a mai spus sefa ISJ Neamt, care ĂŽn discursul sĂŁu a atins si problema dificultĂŁtilor si a rezultatelor slabe ĂŽnregistrate ĂŽn pregĂŁtirea elevilor din rural si cea a manualelor insuficiente, cu timp de reĂŽnnoire prea lung.