Vestigii arheologice gãsite sub Bibliotecã
• au fost gãsite mai multe piese ceramice, fragmente de oase de animale, un cui din fier si galerii • subteranele Romanului sînt subiectul a numeroase legende • Zona centralã a Romanului ar putea fi asezatã pe o comoarã din punct de vedere arheologic. Recent, la fundatia Bibliotecii Municipale, lãcas care va intra într-un amplu proces de reparatii, au fost gãsite vestigii din Evul Mediu. Fragmentele ceramice si celelalte obiecte au vechimea de cîteva sute de ani si fac obiectul cercetãrilor specialistilor de la Muzeul de Istorie. Tot cu prilejul demarãrii proiectului pentru reabilitarea bibliotecii, s-a confirmat extinderea galeriilor subterane, care au creat numeroase legende, inclusiv în zona centralã a orasului. Arheologii vor verifica, în continuare, situl, pentru a gãsi, eventual si alte vestigii ce pot însemna foarte mult pentru detalierea evolutiei istorice a urbei. Totul va fi fãcut fãrã sã afecteze procesul de consolidare a imobilului care are si el o mare însemnãtate simbolisticã pentru arhitectura din Roman. „Odatã cu verificarea fundatiei corpului de clãdire care adãposteste depozitul de carte de la bibliotecã, au fost gãsite mai multe fragmente ceramice datînd din perioada medievalã, vestigii transmise cãtre Muzeul de Istorie spre expertizare. Sãpãturile muncitorilor au scos la ivealã galerii subterane, îngrijit lucrate si întãrite cu cãrãmidã. Se presupune cã beciul descoperit în aceste zile este legat de cele de pe fosta Stradã Mare, care era întesatã de astfel de constructii. La 30 de centimetri adîncime fatã de stratul vegetal s-a remarcat un nivel medieval, printre fragmentele gãsite numãrîndu-se cîteva buze de vase - borcan, burti si funduri de oale, un capac, dar si fragmente de oase de animale si un cui din fier. Fragmentele par sã dateze din secolele XVI-XVII, specialistii încercînd sã stabileascã acum cu exactitate perioada provenientei lor. Sub stratul medieval pare sã fie si arcada din cãrãmidã a unui beci care stã la baza fundatiei bibliotecii. Aceste date ne-au fost transmise de muzeograful George Hînceanu. Muzeografii spun cã Romanul stã pe imense canale subterane, lungi de zeci de kilometri. Pe mãsurã ce s-au construit blocuri si s-au descoperit noi astfel de galerii, au apãrut numeroase legende conform cãrora aceste galerii erau, încã de pe vremea lui Stefan cel Mare, refugii din calea otomanilor si, mai tîrziu, negustorii armeni, greci si evrei au construit deasupra lor beciuri în care au adãpostit butoaiele cu vin, vase cu ulei si alte alimente“, a declarat primarul Laurentiu Leoreanu.
|