Tot mai multi romascani o iau razna
• tot mai multi bolnavi, cu „mintea dusã“, ajung zilnic la medicul psihiatru • unii romascani o iau razna din cauza problemelor financiare sau legate de alcool si nerespectarea medicatiei n
Numãrul bolnavilor care suferã de afectiuni psihice este în crestere de la o lunã la alta, din cauza problemelor socio-economice, dar si a medicamentelor pe care refuzã sã le mai ia. La cabinetul de sãnãtate mintalã din Policlinica Roman se prezintã zilnic peste 20 de bolnavi. Doctor Elena Bujor, medic primar psihiatru a declarat cã solicitãri cele mai numeroase vin din partea pacientilor care se decompenseazã din diverse motive. Fie cã nu-si iau medicamentele, fie cã preferã alcoolul sau, pur si simplu, din cauza problemelor financiare care le agraveazã bolile curente. Nu toti pacientii sînt sustinuti de familie, motiv pentru care ajung la medic. Unii pacienti aflã abia atunci cînd se prezintã la medicul psihiatru cã suferã de o afectiune psihicã mai veche, nedepistatã si netratatã la timp. „Majoritatea bolnavilor se prezintã la consultatie cu decompensãri depresiv reactive si cu anxietate. Lunar, se înregistreazã si cîte 800 de consultatii. Nu toate persoanele care ajung la cabinet au boli psihice care necesitã medicatie, cele fãcînd obiectul consilierii psihologice sînt îndrumate la psiholog. Si pacientii cu debut de schizofrenie au înregistrat o usoarã crestere. Problema cu care ne confruntãm însã tot mai frecvent în ultima perioadã o constituie dementele, afectiuni care se instaleazã la vîrste din ce în ce mai tinere. Principalul simptom este acela cã bolnavul uitã efectiv unde se aflã, îsi uitã si identitatea si nu-si mai recunoaste rudele. Este greu de îngrijit acasã un bolnav dement, pentru cã pot face orice, inclusiv sã dea drumul la gaze, fiind exonerati de boala de care suferã“, a declarat doctor Elena Bujor. Aceasta a mai precizat cã o altã categorie de pacienti care ajung la Psihiatrie este aceea a celor care vor sã-si punã capãt zilelor. Medicii psihiatri au ajuns la concluzia cã ideea suicidului esuat ajunge într-un tîrziu sã se finalizeze. Nici depresiile nu-i ocolesc pe cei rãmasi fãrã locul de muncã sau pe cei care nu mai fac fatã cheltuielilor si datoriilor cãtre bãnci. Cele mai de temut rãmîn depresiile, pentru cã, nedepistate si netratate la timp, acestea pot culmina cu sinuciderea.
|