Alba-neagra cu spitalele din Roznov si Bicaz
• Ministerul Sãnãtãtii a anuntat cã nu mai închide nici un spital, decizia apartinînd autoritãtilor locale • în schimb, nu le mai acordã finantare, primãriile trebuind sã le suporte • CJ Neamt nu-si doreste cele douã spitale, cã n-are cu ce le tine • Spitalele Roznov si Bicaz, a cãror soartã a plîns-o un judet întreg si pe tema cãrora a curs multã cernealã, nu se mai închid. Ministerul Sãnãtãtii dînd dovadã de multã „dîrzenie“ a decis cã nu mai poate rupe mîta-n douã asa cum a vrut si a pasat responsabilitatea în cîrca primarilor care au spitale în administrare. Concret, ministerul a hotãrît vineri, 18 februarie, cã doar consiliile locale pot decide închiderea spitalelor însã finantarea unitãtilor, care este fãcutã de stat, poate fi sistatã. Oficialii de la Bucuresti au emis un comunicat de presã prin care aratã cã va fi analizat în termen de maximum 2 sãptãmîni situatia fiecãrui spital în parte dupã care va transmite în teritoriu dacã acel spital se preteazã sã fie deschis sau nu. ÃŽn cazul în care ministerul va decide cã o unitate sanitarã trebuie închisã deoarece nu se justificã dar autoritãtile vor sã-l pãstreze, vor putea face acest lucru, dar pe banii lor deoarece de la 1 aprilie se va sista finantarea. Reprezentantii ministerului au mai propus ca spitalele, împreunã cu autoritãtile locale sã facã simulãri pentru a vedea în ce parametri de încadreazã si dacã „pot trãi sau nu“. „Finantate de stat le vrem, plãtite de noi, ba“, cam asta gîndesc acum reprezentantii administratiilor locale. Desi n-a spus-o clar, presedintele Consiliului Judetean nu-si doreste ca din bugetul nemtenilor sã se suporte cheltuieli si pentru alte unitãti, dupã ce s-a ales din iulie anul trecut cu Spitalul Judetean si cel de psihiatrie de la Roman. „Anul trecut am dat pentru sustinerea Spitalului Judetean suma de 7 miliarde de lei vechi. Anul acesta am acordat 74 miliarde. Mai mult de atît nu putem da si nici nu e de dorit sã mai avem astfel de cheltuieli. Dorinta noastrã este sã facem în asa fel încît sã se asigure conditii decente pacientilor care vor ajunge în aceastã unitate sanitarã! Vom vedea si noi cum stau lucrurile cu celelalte spitale si ce înseamnã lãsarea acestei posibilitãti de a fi pãstrate în sarcina autoritãtilor locale. Cel putin din punct de vedere al Consiliului Judetean, este greu sã sustinem spitalul mare, dar sã mai avem si grija altora!“, a declarat presedintele Vasile Pruteanu.
N-ar prea fi motive de bucurie
Spitalul Roznov are o situatie aparte. La sfîrsitul anului trecut a fost preluat de Consiliul Judetean, care l-a transformat astfel în sectie externã a spitalului de la Piatra dar finantarea era asiguratã tot de cãtre stat. El a fost propus spre închidere si transformare în cãmin de bãtrîni la începutul acestui an desi autoritãtile judetului l-au vrut sectie externã. Cert este cã în acest moment, finantarea este fãcutã de Casa de Asigurãri care a alocat pentru lunile ianuarie-martie 2011 putin peste 3 miliarde de lei vechi. Pînã la noi ordine.
Primarul de Bicaz a considerat decizia Ministerului drept o veste foarte bunã, pãrînd a nu constientiza cã întretinerea spitalului îl costã într-un an cam jumãtate din bugetul orasului. „Este o veste foarte bunã si o decizie înteleaptã luatã de cãtre cei din minister sã lase spitalele în grija autoritãtilor locale, pentru cã noi ne descurcãm cu cheltuielile aferente unitãtii spitalicesti. Oamenii care nu au asigurãri medicale îsi vor plãti spitalizarea, pentru cei cu asigurãri va deconta Casa de Asigurãri de Sãnãtate si la fel ca pînã acum vom asigura si noi partea noastrã. Dacã analizãm ce buget are orasul si ce cheltuieli avem de fãcut, vom vedea cã putem avea pe mai departe spital la Bicaz. La cît ne dãdea Ministerul Sãnãtãtii...“, a spus primarul bicãjenilor, Constantin Catrinoiu. Numai cã spitalul ar urma sã fie tãiat de la finantarea din partea statului, care anul trecut a fost de putin peste 40 de miliarde de lei vechi, bani dati de Casã. Ministerul vrea ca prin darea în grija autoritãtilor sã nu mai încheie Casa contract cu spitalul respectiv, ceea ce ar însemna ca primãria sã plãteascã salariile, medicamentele, materialele sanitare, utilitãtile dar si investitiile, reparatiile etc.
|