ÃŽntre dragoste si mizerie
Festivalul de Teatru Piatra Neamt - Editia a XXIV-a
Ce va rãmîne în amintirea spectatorului dupã ce aceastã editie a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamt se va fi sfîrsit, e greu de spus. Si, cumva, prematur. Putem doar, la aceastã orã, sã evocãm în treacãt cîte ceva despre cele ce am vãzut deja. Si aici, spectatorul pietrean se poate simti privilegiat si pentru faptul cã are la dispozitie, în continuare, un frumos spectacol realizat la teatrul gazdã de cãtre regizorul Alexandru Dabija. Acel Dabija fascinat de povesti si de frumusetile folclorului. De astã datã, s-a dovedit a fi fascinat de frumusetea dragostei. Si, drept urmare, a realizat un delicios spectacol dupã un text de Alfred de Musset. Un spectacol care, chiar într-un decor reciclat si revitalizat, beneficiazã de toate calitãtile unui act teatral remarcabil, condus sigur si cu pricepere, cu bun simt si, pe alocuri, cu pedanterie si rafinament.
Spectacolul Rodicãi Mandache si al studentilor ei de la Universitatea Hyperion Bucuresti, dupã texte de Vasile Alecsandri, a fost concentrat, în cele din urmã, dupã un prelung exordiu, asupra vodevilului „Piatra din casã“. Pregnanta laturã didacticistã si abordarea riguroasã în spiritul epocii trecute, nu a stirbit cu nimic valoarea intreprinderii care poate fi tratatã mai mult decît o simplã temã de clasã.
Cît priveste spectacolul Teatrului Odeon Bucuresti cu „Extrem“ (cam superficial si inexact tradus titlul original) de William Mastrosimone, regizat de o mai veche cunostintã de-a noastrã, Sorin Militaru, putem spune cã lasã un gust cam strepezit. Atmosfera americãneascã, în casa de pe marginea autostrãzii (ei au!) pustii ce strãbate desertul, are totul - cum bine remarca cineva - din thrillerul consacrat peste ocean. Tensiune, violentã, suspans si mult, foarte mult limbaj vulgar. E bine, totusi, cã e o traductie. Revolta, neputinta, iminenta complicatie, frica, panica, limitele justitiei (si acolo), sînt cîteva idei demne de retinut. Cam lungi si prea naturaliste momentele de cruzime ce mãnîncã o bunã parte din economia spectacolului. ÃŽn fine, despre toate acestea vom mai vorbi. La sfîrsit.
Principii si motivatii
Despre principiile care au stat la baza actului de selectie a pieselor ce au intrat în festival, cele douã responsabile cu trierea actului artistic au precizat: „Am avut sansa sã descopãr anul acesta cîteva creatii actoricesti, regizorale si scenografice care ar putea fi oricînd integrate, fãrã nici un fel de complex, în orice teatru din România. Sînt profesionist concepute, minutios lucrate, destept dozate si au un tip de omogenitate din ce în ce mai greu de detectat în teatrul românesc. Selectia nu e o tarabã pe care trebuie sã-si gãseascã ocul toti cartofii. Nu m-a interesat sã operez cu principiul multumirii tuturor. Am ales acele propuneri care vin cu un cod de lecturã a textului si de articulare a vertebrelor spectacolului vizibil definite prin optiuni puternice.“ (Mihaela Michailov).
„E o editie competitionalã, în care creatii foarte diverse se vor întrece într-o cursã la finalul cãreia, dincolo de premii, cel mai fericit cîstigãtor va fi spectatorul. Publicul pietrean trebuie sã fie pregãtit pentru îndrãznealã esteticã, pentru foarte multã îndrãznealã esteticã. Vin din teatre si trupe unde tineretea creatoare e esentialã, care stiu cã juvenalitatea e contaminantã. ÃŽntîlnirea festivalierã de la Piatra Neamt ne dã certitudinea cã elixirul tineretii vesnice e teatrul de bunã calitate.“ (Oltita Cîntec).
|