Zimbri din Suedia eliberati în Neamt
• patru femele, în vîrstã de doi si trei ani, au ajuns la Rezervatia de la Vînãtori Neamt • în acest fel a mai fost fãcut un pas în cadrul proiectului de punere în libertate a acestei specii • primul grup va fi eliberat în iarna 2010 - 2011 • Cei patru zimbri din Suedia, pentru care s-au fãcut insistente demersuri încã din primãvarã, au ajuns în sfîrsit la Parcul Natural Vînãtori Neamt. Animalele au sosit la destinatie în noaptea de miercuri spre joi, pe la ora 2. Au fost lãsate sã se odihneascã în camion si dimineatã au fost eliberate într-un tarc de carantinã în prezenta oficialilor si angajatilor Parcului, precum si a echipei care i-a adus în sigurantã tocmai din nordul Europei. Este vorba despre doi soferi, care au condus cu rîndul pînã în România si un medic veterinar de la o grãdinã zoologicã din Suedia, Sven Bjork, care a monitorizat permanent starea lor de sãnãtate pe parcursul deplasãrii. De altfel, acesta si-a luat rolul foarte în serios si nu a dat semnalul deschiderii obloanelor camionului decît dupã ce a inspectat personal adãpostul si tarcul pregãtit de cei de la Administratia Parcului, ocupîndu-se chiar si de prima portie de hranã a animalelor. Ulterior, pe trapa masinii s-a presãrat iarbã uscatã, iar zimbrii au iesit rînd pe rînd afarã, cu oarecare retinere la început. S-au familiarizat rapid cu locurile de adoptie, au dat o raitã pe la adãpost si au început sã pascã iarba înaltã, preferînd sã se ascundã la umbra stejarilor de fierbinteala soarelui. Cei de la Parc aveau si o gustare surprizã pentru cele patru femele, o sacosã plinã de mere si morcovi, iar animalele au acceptat bucuroase tratatia oferitã în semn de bun venit. Ele vor sta la izolare timp de o lunã, în tarcul de carantinã întins pe douã hectare, si ulterior se vor alãtura celorlalti zimbri din rezervatie. Acum au nevoie de o perioadã de refacere a fortelor, fiindcã drumul a fost lung si obositor. Transportul a plecat luni, la ora 2, din Suedia. Au cãlãtorit cu feribotul 14 ore, pe Marea Balticã, au intrat apoi pe teritoriul Poloniei, ajungînd la Vînãtori-Neamt în noaptea de miercuri spre joi. Pe toatã durata transportului s-au fãcut popasuri din patru în patru ore, au fost hrãnite si adãpate corespunzãtor. Animalele au cãlãtorit în conditii foarte bune, pentru cã masina era dotatã cu un sistem special de rãcire a aerului, erau montate chiar si camere video pentru o supraveghere permanentã. ÃŽn mod normal, astfel de transporturi se fac în anotimpul rece, pentru ca zimbrii sã facã mai usor fatã cãlãtoriei.
În România mai sînt 75 de zimbri
Reprezentantii Parcului Natural Vînãtori fãcuserã toate demersurile pentru ca cele patru femele sã ajungã prin martie - aprilie în România, dar din motive birocratice lucrurile s-au miscat mai greu.
Cele patru femele, douã în vîrstã de doi ani si celelalte de trei ani, provin de la trei grãdini zoologice din Suedia. Inginerul Rãzvan Deju, resposabil cu Programul de reintroducere a zimbrilor în libertate, a declarat cã este foarte important cã s-au adus femele, deoarece acestea sînt rare si foarte cãutate pentru rolul lor în perpetuarea speciei. „Raportul optim de sexe în libertate si în semilibertate este de un mascul la cinci femele. ÃŽn momentul de fatã în tarcul de aclimatizare avem un mascul la 1,5 femele, iar cu noile exemplare aduse din Suedia, s-ar ajunge la un mascul la douã femele, astfel sansa sã avem cît mai multi vitei este mult mai mare. Aceste patru femele au fost selectate de cãtre un genetician din Polonia si au o compozitie geneticã foarte bunã. Cosangvinizarea acestei specii este foarte ridicatã, în momentul de fatã în lume fiind aproape patru mii de exemplare si toate acestea sînt descendenti de la doar 12 fondatori. ÃŽn jurul anului 2007 turma de la Vînãtori-Neamt era una dintre primele din lume, din punct de vedere al diversitãtii si al compozitiei genetice. Cele mai multe animale de acest fel trãiesc în Germania, unde sînt vreo 800 de exemplare, toate în captivitate. ÃŽn România sînt în prezent 75 de zimbri, la Vînãtori Neamt, Neagra Bucsani, Hateg-Slivut, Vama Buzãului (s-a înfiintat în noiembrie anul trecut) si Grãdina Zoologicã de la Tîrgoviste“, a spus Rãzvan Deju.
Primii zimbri vor fi eliberati în pãdurile din zona Crãcãoani
Parcul Natural Vînãtori nu trebuie sã plãteascã nimic pentru cei patru zimbri din Suedia. „Un zimbru valoreazã între 1.000 si 10.000 de euro, depinde de vîrstã, de sex, de compozitia geneticã. Acesti zimbri din Suedia reprezintã o donatie la care a contribuit o fundatie din Polonia - European Bison Friends Society - în baza parteneriatului pentru realizarea programului de reintroducere a zimbrului în Muntii Carpati. A fost vorba si de relatiile de prietenie existente între noi. Este al patrulea transport de zimbri din strãinãtate care ajunge la Vînãtori Neamt din 2005 încoace, în cadrul programului de reintroducere a zimbrului în pãdurile noastre. Au mai fost douã transporturi din Germania, cu sapte exemplare, si unul din Elvetia, cu patru exemplare“, a mai afirmat inginerul Deju.
Parcul Natural Vînãtori -Neamt detine acum 28 de zimbri în total, majoritatea crescuti în regim de semilibertate într-un parc de aclimatizare întins pe 180 de hectare. Doar sase dintre ei sînt crescuti în scop turistic si se aflã la dispozitia vizitatorilor care trec pragul grãdinii zoologice „Dragos Vodã“. Este posibil ca peste cîtiva ani, astfel de animale sã poatã fi vãzute libere prin pãdurile Neamtului. „Acest transport ne ajutã sã fim mai aproape de dezideratul nostru de a avea zimbri în libertate în Muntii Carpati. Primele exemplare ar putea sã fie lãsate în libertate în iarna 2010 - 2011, deja avem un proiect din fonduri structurale spre aprobare, acum avem si personalitate juridicã si sperãm ca acest proiect sã fie semnat si finantarea lui sã se realizeze cît mai curînd posibil. Vrem sã lansãm un grup de 4-5 exemplare mature. Acestea vor avea la gît colare cu GPS pentru a putea fi monitorizate mai usor. Dorim sã le eliberãm iarna, le vom pune hranã suplimentarã în jurul tarcului de eliberare, în zona Chitele din comuna Crãcãoani, pentru a preveni migrarea acestor exemplare în alte locuri, în cãutarea hranei“, a mai precizat Rãzvan Deju.
|