DE VORBÃ CU MORTII

A scos 500 de ĂŽnecati si a salvat alti 500

• scafandrul care recupereazĂŁ ĂŽnecatii de pe Siret si Moldova s-a destĂŁinuit • Aurel Vernica a ajuns sĂŁ practice aceastĂŁ meserie dupĂŁ ce a scĂŁpat miraculos de la ĂŽnec • de atunci, spune, a cĂŁpĂŁtat puteri miraculoase • „intru ĂŽntr-o comunicare mentalĂŁ si-i zic: «CosticĂŁ, Maria, IonicĂŁ, spune unde esti, ĂŽn ce loc? Nu mĂŁ lĂŁsa sĂŁ obosesc degeaba, oricum te scot». Apoi, stau cĂŽteva clipe si vin informatiile“, explicĂŁ bĂŁrbatul cum gĂŁseste ĂŽnecatii • acesta a bĂŁtut, la TVR, un record de scufundare •

N-ai spune, la prima vedere, cĂŁ Aurel Vernica, un bĂŁrbat de 48 de ani, destul de firav la ĂŽnfĂŁtisare, dintr-o comuna de la limita Neamtului cu Iasiul, este un om care poartĂŁ ĂŽn suflet povesti cutremurĂŁtoare, de viatĂŁ si de moarte, precum si incredibile experiente paranormale. Altfel, este un ins obisnuit, cĂŁsĂŁtorit si tatĂŁl unei fetite. BĂŁrbatul este scafandru de meserie si, cum se ĂŽncĂŁlzeste vremea, se asteaptĂŁ ca Moldova si Siretul, ape pe care le cunoaste ĂŽn cele mai intime locuri, sĂŁ-l punĂŁ din nou la treabĂŁ. Zona Romanului, dupĂŁ cum spune, este cea mai periculoasĂŁ din tarĂŁ, din punctul de vedere al riscului de ĂŽnec. Înainte sĂŁ-si destĂŁinuie povestile fantastice de viatĂŁ, ĂŽnsĂŁ, Aurel Vernica mĂŁrturiseste principala sa dorintĂŁ referitoare la vara lui 2009. „Vreau sĂŁ-i avertizĂŁm pe oameni cĂŁ luna mai are un grad foarte mare de risc. Chiar dacĂŁ afarĂŁ este cald, apa are putin peste 10 grade si, astfel, la ĂŽnotĂŁtori apare riscul de soc hipotermic. În aceste conditii corpul vibreazĂŁ, inima pompeazĂŁ mai tare si se poate ajunge la stop cardiac. În plus, mai trebuie stiut cĂŁ nu se intrĂŁ ĂŽn apĂŁ - nici eu nu fac asta - dacĂŁ ultima masĂŁ a fost mai recent de douĂŁ-trei ore, pe fond de obosealĂŁ, sub influenta alcoolului sau la ĂŽndemnul altor persoane. Sectorul acesta, Roman-Pascani, este cel mai periculos din tarĂŁ. DacĂŁ, urmĂŽnd sfaturile noastre ar scĂŁpa chiar si o singurĂŁ persoanĂŁ cu viatĂŁ, as fi foarte fericit. Mai mult, oamenii trebuie sĂŁ evite locurile pe care nu le cunosc sau unde au avut loc lucrĂŁri hidrotehnice“, a spus Aurel Vernica. BĂŁrbatul este colaborator al serviciilor voluntare de situatii de urgentĂŁ de pe zona Roman-Pascani, dar lucreazĂŁ si pe cont propriu, cu echipamentul pe care si l-a procurat printr-o ĂŽntĂŽmplare fericitĂŁ.

Terifiant

Obisnuit sĂŁ salveze vieti sau sĂŁ recupereze trupurile neĂŽnsufletite ale victimelor suvoaielor, scafandrul mĂŁrturiseste cĂŁ numai o turnurĂŁ fericitĂŁ a propriei existente l-a determinat sĂŁ ĂŽmbrĂŁtiseze aceastĂŁ meserie. La vĂŽrsta de 14 ani, Aurel Vernica a fost cĂŽt pe ce sĂŁ se ĂŽnece ĂŽn ĂŽmprejurĂŁri terifiante. Acesta povesteste cum a zĂŁcut 5 ore ĂŽntr-o cadĂŁ pentru vin, plinĂŁ cu apĂŁ mai adĂŽncĂŁ decĂŽt ĂŽnĂŁltimea lui, fĂŁrĂŁ sĂŁ stie sĂŁ ĂŽnoate. Tot atunci, spune cĂŁ a cĂŁpĂŁtat abilitĂŁti paranormale. „Eram ĂŽn vizitĂŁ la Panciu, ĂŽn judetul Vrancea. Ca si copil neastĂŽmpĂŁrat, m-am urcat pe marginea unei cĂŁzi de 3.000 de litri, plinĂŁ partial cu apĂŁ, sĂŁ nu se «dogeascĂŁ», alunecĂŽnd ĂŽnĂŁuntru. Apa ĂŽmi era peste cap. Am realizat cĂŁ nu pot sĂŁ ies si m-am abandonat, efectiv, ĂŽn vreo 6-7 rĂŽnduri, ĂŽn 5 ore, cu gĂŽndul cĂŁ mĂŁ voi ĂŽneca oricum. Am avut o reactie organicĂŁ pe care nu pot sĂŁ mi-o explic. De fiecare datĂŁ cĂŽnd ĂŽmi intra apa pe gurĂŁ si pe nas puteam s-o expir si mĂŁ ridicam putin pĂŽnĂŁ la suprafatĂŁ. Practic, vedeam cu ochii dar nu mai gĂŽndeam, asa o fortĂŁ nedescrisĂŁ m-a salvat. Am stat acolo de la ora 5 dupĂŁ-amiazĂŁ pĂŽnĂŁ pe la 10 seara. Scrijeleam cu unghiile doagele, pĂŽnĂŁ mi le-am tocit. La un moment dat, ca prin minune, am dat de un cep pe care l-am ĂŽmpins cu genunchii, iar apa a scĂŁzut exact cĂŽt puteam sĂŁ stau pe vĂŽrfuri si sĂŁ respir. Într-un tĂŽrziu m-a auzit cineva si m-a scos. De atunci, cĂŽnd mi-am dat seama cĂŁ am un destin «ĂŽntors», mi-am propus sĂŁ devin prieten cu apa si apoi sĂŁ o ĂŽnving“, a mai istorisit scafandrul.

Comunicare mentalĂŁ cu mortul

Socul intervine, ĂŽn discutiile cu Aurel Vernica, atunci cĂŽnd povesteste cum procedeazĂŁ ĂŽn situatiile ĂŽn care trebuie sĂŁ recupereze un ĂŽnecat. „În general, mor tinerii sau copiii, cu vĂŽrste ĂŽntre 9 si 17 ani. PĂŽnĂŁ acum, am recuperat 500 de cadavre, ĂŽn toatĂŁ tara, ĂŽn cei 27 de ani de activitate dar am salvat alte cĂŽteva sute, mai ales cĂŁ am lucrat si ca salvamar. Maxim, am avut 25 de recuperĂŁri pe an, dar nici una nu a fost ca cealaltĂŁ. Tratez fiecare caz ĂŽn parte, printr-o comunicare specialĂŁ, mentalĂŁ. Mai ĂŽntĂŽi, discut cu cei de fatĂŁ, aflu cine este mortul, cum ĂŽl cheamĂŁ, cĂŽti ani are si alte chestiuni. Apoi intru ĂŽntr-o comunicare mentalĂŁ si-i zic: «CosticĂŁ, Maria, IonicĂŁ, spune unde esti, ĂŽn ce loc? Nu o sĂŁ te las acolo si o sĂŁ vin dupĂŁ tine chiar dacĂŁ nu vrei sĂŁ spui. Nu mĂŁ lĂŁsa sĂŁ obosesc degeaba, oricum te scot». Apoi, stau cĂŽteva clipe si vin informatiile, cĂŁ ar fi pe stĂŽnga, pe dreapta, ĂŽn deal, la vale, la ce adĂŽncime sau distantĂŁ de mal. Am avut si cazuri cĂŽnd informatiile au venit aiurea, dar atunci trec la propria experientĂŁ ĂŽn meseria propriu-zisĂŁ. De regulĂŁ, combin informatiile pe care le primesc mental si cu ceea ce stiu si ĂŽi gĂŁsesc pe cei ĂŽnecati“, a mai adĂŁugat Aurel Vernica. Acesta a mai mentionat cĂŁ o parte din aura sa energeticĂŁ rĂŁmĂŽne pe mal, ĂŽn momentul cĂŽnd intrĂŁ dupĂŁ trupurile nefericitilor, „unificarea“ fiind fĂŁcutĂŁ dupĂŁ reusita actiunii.

Autor de record

Un moment de mĂŽndrie pentru scafandrul-recuperator, care si-ar dori sĂŁ rĂŁmĂŽnĂŁ, de azi ĂŽnainte, somer pe fondul... lipsei obiectului de activitate si sĂŁ treacĂŁ la activitatea de salvamar, este stabilirea unui „record“. Ce-i drept, a fost vorba despre o demonstratie fĂŁcutĂŁ ĂŽn cadrul unei emisiuni de televiziune, pe postul national, acum cĂŽtiva ani. Aurel Vernica a stat sub apĂŁ fĂŁrĂŁ aparat de respiratie, aproape 4 minute, cu o greutate de plumb, de 9 kilograme, atasatĂŁ la brĂŽu, pentru a simula un corp uman pe care ĂŽl sustine. MĂŽndria bĂŁrbatului, pe lĂŽngĂŁ faptul cĂŁ a reusit ĂŽncercarea propriu-zisĂŁ, a fost cĂŁ a trecut cu brio proba psihologicĂŁ. „M-am ĂŽnscris prin intermediul unei cunostinte din Iasi, stiind ce abilitĂŁti am. A trebuit sĂŁ trec, ĂŽnsĂŁ, de o testare riguroasĂŁ, pe care am dat-o ĂŽn fata domnului Constantin BĂŁlĂŁceanu Stolnici. Acesta mi-a pus 7 ĂŽntrebĂŁri, al cĂŁror rĂŁspuns trebuia sĂŁ-l scriu, rezumat, pe o foaie. Mi-a ĂŽntors hĂŽrtia si m-a ĂŽntrebat unul dintre rĂŁspunsuri, la ĂŽntĂŽmplare. I-am rĂŁspuns corect si apoi mi-a dat alte 10 ĂŽntrebĂŁri. Am rĂŁspuns de fiecare datĂŁ cum a trebuit si chiar am fost apreciat de domnul BĂŁlĂŁceanu Stolnici. Am intrat si ĂŽn emisiunea de «telerecorduri», unde m-am descurcat foarte bine. Am stat 3 minute si 50 de secunde ĂŽn apĂŁ, cu greutatea aia pe mine, care echivaleazĂŁ, ĂŽn lichid, greutatea unei persoane de talie medie“, mai spune, cu mĂŽndrie, Aurel Vernica. Nu spune, ĂŽnsĂŁ, din modestie, cĂŁ a primit de la seful scafandrilor din Constanta, Dorel Onaca, ĂŽn prezenta cascadorului Soby Csech, un costum de scufundĂŁri ĂŽn valoare de circa 6.000 de euro...

În loc de epilog

Scafandrul, care a vĂŁzut multe grozĂŁvii la viata sa rĂŁmĂŽne, totusi, un romantic, atunci cĂŽnd vine vorba despre dragostea sa, apa si mai ales rĂŽurile de pe meleagurile natale. „Eu cĂŽnd simt Siretul aproape de mine mĂŁ ĂŽncarc energetic. DacĂŁ mĂŁ duc pe malurile lui si stau o jumĂŁtate de orĂŁ mĂŁ relaxez total. Alteori, ĂŽl privesc cu dojanĂŁ. Atunci simt durerea apei, cĂŁ si apa are o durere pentru cĂŁ a luat viata multor persoane si ea ĂŽncearcĂŁ sĂŁ se scuze fatĂŁ de mine. Dar Siretul nu-si va spĂŁla niciodatĂŁ pĂŁcatele si continuĂŁ sĂŁ facĂŁ tot ceea ce stie el sĂŁ facĂŁ. SĂŁ ia vieti... La fel si Moldova, Bistrita si lacurile de prin zonĂŁ. Ce bine ar fi dacĂŁ povetele noastre ar fi auzite. Sigur, oamenii cred cĂŁ numai lor nu li se va ĂŽntĂŽmpla nimic rĂŁu, niciodatĂŁ, dar ironia sortii are si o fatĂŁ criminalĂŁ“, a conchis Aurel Vernica. Spusele acestuia trebuie sĂŁ fie motiv de realĂŁ meditatie, stiut fiind faptul cĂŁ ĂŽn fiecare varĂŁ se ĂŽntĂŽmplĂŁ multe nenorociri din cauza scĂŁldatului. Familii ĂŽntregi din Roman sau zonĂŁ au fost distruse, multi morti fiind minori, uneori chiar si cĂŽte 3 odatĂŁ. Aceeasi ironie a sortii face sĂŁ se ĂŽnece si foarte bunii ĂŽnotĂŁtori, deci, ĂŽncĂŁ odatĂŁ, mare atentie, ĂŽn special cu copiii!