«Tiganii si tinutul Romanului» continuã Enciclopedia Romanului
• „Elementul tigãnesc face parte din istoria Romanului, nu putem sã ne prezentãm doar frumosi si destepti, puri si blînzi. Asa cum lipovenii romascani au propria lor carte de istorie sperãm ca în toamnã sã editãm istoria localã a etnicilor“, a declarat doctorul Dan Arvãtescu Pasionati de culturã si de istoria urbei musatine se vor putea delecta cu al doilea numãr din colectia dedicatã identitãtii romascane, intitulatã „Tiganii si tinutul Romanului“, aflatã deocamdatã în fazã de proiect. Reamintim cã pe 21 martie, la Comunitatea Rusilor Lipoveni a avut loc lansarea cãrtii intitulate „Municipiul Roman si comunitatea rusilor lipoveni“, scrisã de profesorul Petru Flenchea si apãrutã la Editura „Papirus Media “Bucuresti. Autorul, împreunã cu doctorul Dan Arvãtescu, coordonatorul colectiei dedicate identitãtii romascane, finantator si editor, au initiat zilele trecute proiectul pentru urmãtoarea carte, care va completa Enciclopedia Romanului si care va sublinia istoria localã a tiganilor. „Ca proiecte, împreunã cu domnul profesor Petru Flenchea, am fãcut recent planul celei de-a doua lucrãri din Enciclopedia Romanului, intitulatã «Tiganii si tinutul Romanului». Am promis romascanilor cã, în sapte ani, voi realiza o Enciclopedie a Romanului, din toate perspectivele, astfel încît fiecare sã aibã aceste exemplare, de colectie, în bibliotecã. Asta pentru a sti identitatea si originea sa. Elementul tigãnesc face parte din istoria Romanului, nu putem sã ne prezentãm doar frumosi si destepti, puri si blînzi. Asa cum lipovenii romascani au propria lor carte de istorie, lansatã la Comunitatea lipovenilor în urmã cu douã sãptãmîni, sperãm ca în toamnã sã editãm istoria localã a etnicilor rromi“, a declarat doctorul Dan Arvãtescu, coordonatorul colectiei ce va fi dedicatã comunitãtilor minoritare din Roman, culturii romascane si istoriei medicinei. Reamintim cã în „Istoria rusilor lipoveni“ profesorul Flenchea trateazã istoria comunitãtii din momentul asezãrii acesteia pe meleagurile romascane, în secolul al XVIII-lea, si pînã în zilele noastre, fiind rezultatul unei munci asidue de informare ce a avut la bazã documentatia oferitã de preotul paroh al Bisericii Sfintii Voievozi, Florin Grigorie, dar si cea pusã la dispozitie de Arhivele nemtene.
|