E.On, „CURENTAT“

• alesii locali si judeteni au pus la zid calitatea serviciilor oferite de furnizorul de electricitate • „Nici vizirii, pe vremea Imperiului Otoman, nu fãceau ca E. On, care vine, ia banii si pleacã. DecĂŽt sã anunti la deranjamente E. On, la Vaslui, mai bine iei legãtura cu Ambasada României din Argentina sau din Panama“, a declarat Vasile Pruteanu, presedintele CJ Neamt • reprezentatii E. On au sustinut cã retelele electrice sĂŽnt vechi si nu pot fi modernizate toate odatã •

E. On Moldova, ca furnizor de electricitate pentru nemteni, a iesit rãu la sedinta cu primarii, de joi, 5 februarie. Alesii locali i-au acuzat de toate relele pe cei care reprezintã fosta Electrica, dat fiind faptul cã defectiunile ĂŽn mediul rural nu se remediazã niciodatã pe timpul noptii - culmea, pentru cã existã lege ĂŽn acest sens, stĂŽlpii putrezi, din lemn, reprezintã pericole de moarte pentru populatie dar rãmĂŽn sã sustinã firele an de an, iar facturile sĂŽnt mari si trebuie ĂŽncasate ĂŽn foarte scurt timp, pentru cã altfel se produce sistarea furnizãrii electricitãtii pe motiv de neplatã. Primul care i-a adus reprosuri furnizorului de curent electric este Vasile Pruteanu, presedinte al Consiliului Judetean. „DecĂŽt sã anunti la deranjamente E. On, la Vaslui, mai bine iei legãtura cu Ambasada României din Argentina sau din Panama. E mai simplu! Nu e posibil ca ĂŽn anul 2009, la o ĂŽntrerupere ĂŽn rural, dupã ora 21 sã nu se mai intervinã si sã se stea asa pĂŽnã a doua zi, cel mai devreme posibil. La o facturã neachitatã douã, trei zile dupã termenul limitã, se sisteazã curentul. Dar cĂŽnd sã se refacã o defectiune, mai ales la sate, e ca ĂŽn 1950, cĂŽnd s-a construit barajul de la Bicaz. Nu se gĂŽndeste nimeni cã si ĂŽn rural sĂŽnt instalatii de ĂŽncãlzit pe bazã de curent electric, sĂŽnt masini de spãlat, sĂŽnt copiii care au de scris si de ĂŽnvãtat. Cei de la ANRE stau pe Magheru, pe Calea Victoriei, si acolo nu sĂŽnt astfel de probleme, ca ĂŽn satele noastre“, a spus presedintele Vasile Pruteanu.
Primarii prezenti ĂŽn salã s-au plĂŽns de tensiunea micã ĂŽn retele, ceea ce atrage nemultumiri din partea abonatilor. „Nu se pot rezolva peste noapte aceste probleme. Liniile de medie tensiune sĂŽnt de prin 1968, 1970, 1972. În zona Ceahlãu, ĂŽn ultimii trei ani am schimbat toatã izolatia pe linia spre Grinties. Mai trebuie fãcute multe si nu se pot rezolva deodatã“, a spus inginer Adrian Chioncu, seful Centrului exploatare retea E. On Moldova, zona Piatra Neamt.

3. 000 de stĂŽlpi putrezi, ĂŽn bãtaia vĂŽntului

Pe lĂŽngã semnalarea faptului cã se ĂŽnregistreazã o perioada lungã care trece de la producerea unui deranjament si pĂŽnã la solutionarea lui ĂŽn mediul rural, primarii au vorbit despre stĂŽlpii din lemn, pe care E. On ĂŽncã ĂŽi mai are ĂŽn judet.
„Avem stĂŽlpi din lemn ĂŽn comunã, pe care i-au sprijinit oamenii cu proptele, cã s-ar rupe ĂŽn orice moment. Am comunicat de trei ori la centrul de la Roman problema aceasta, dar nimeni nu a luat nici o mãsurã. Acei stĂŽlpi sĂŽnt adevãrate pericole pentru oamenii care trec pe lĂŽngã ei“, a declarat un primar. Adrian Chioncu a spus cã E. On are ĂŽn judetul Neamt circa 3. 000 de astfel de stĂŽlpi, putrezi datoritã zecilor de ani ĂŽn care au stat ĂŽn calea intemperiilor. „Cei mai putini astfel de stĂŽlpi sĂŽnt ĂŽn zona Bicaz. Schimbarea lor nu poate fi vãzutã punctual. Lucrarea se realizeazã ĂŽn ansamblu, si cĂŽnd se intrã ĂŽntr-o localitate trebuie schimbate si conductoarele, si bransamentele. Probleme apar si datoritã pãsãrilor, care se agatã ĂŽn retele, si fenomenelor meteorologice, si personelor strãine care pãtrund ĂŽn instalatii“, a mai spus Adrian Chioncu. „Aveti beneficii de milioane de euro, dar nu investiti nimic ĂŽn retele. În ultimii ani, comuna Ceahlãu a cunoscut o dezvoltare rapidã, dar reteaua electricã a rãmas la nivelul anilor ‘70. Nu s-a investit nimic ĂŽn ea. Folositi terenurile noastre gratis, pentru cã aveti stĂŽlpii pe ele, si nu faceti nimic ĂŽn folosul oamenilor“, a spus Costicã Schiopu, primarul comunei Ceahlãu.
Pentru cã acuzele ar mai fi continuat, presedintele Pruteanu a stabilit ca fiecare comunã sã se adreseze E. On-ului printr-un fax, prin intermediul cãruia sã spunã nemultumirile pe care le are. De asemenea, a propus ca reprezentanti ai furnizorului de electricitate sã se deplaseze prin judet, pentru a identifica problemele existente. „Nici vizirii, pe vremea Imperiului Otoman, nu fãceau ca E. On, care vine, ia banii si pleacã. Vom face, ĂŽmpreunã cu Prefectura, un protest pe care ĂŽl vom transmite sefilor E. On Moldova. Si ĂŽi vom chema la discutii, pentru cã ei sĂŽnt aici, ĂŽn România, nu trãiesc ĂŽn altã parte“, a ĂŽncheiat Vasile Pruteanu.
În cursul zilei de astãzi, primãriile nemtene vor primi un fax de la E. On, prin care vor afla numerele de telefon ale tutoror celor care sĂŽnt responsabili de solutionarea problemelor ĂŽn retele.