Academicianul Ciopraga s-a dus, pe nestiute, ĂŽn eternitate

In memoriam

La ĂŽnceputul acestei sãptãmĂŽni, asemeni unui bun gospodar ce si-a primenit bãtãtura, ĂŽn timp ce trebãluia prin acareturile spatiului literar pe care l-a slujit cu devotiune o ĂŽntreagã viatã, academicianul Constantin Ciopraga, distinsul om de spirit ce a vegheat teritoriul cultural moldav cu osĂŽrdie, pricepere si dragoste de pe colinele Iasiului, s-a hotãrĂŽt, pe nestiute, a trece ĂŽn eternitate. L-am ĂŽntĂŽlnit, l-am vãzut si l-am ascultat cu luare aminte, ĂŽntr-una din serile de dinainte de Crãciun 2008. A venit, la fel cu multi oameni de suflet, sã-l omagieze pe marele povestitor de la Humulesti. Si dacã, laolaltã cu alti oameni s-a ĂŽntĂŽmplat sã mã aflu acolo, pot mãrturisi acum cã mã aflu ĂŽn postura unui privilegiat. A unuia care, blagoslovit de soarta fericitã a norocosului, am avut prilejul si sã-i ascult vorba molcomã si asezatã, dar si sã fiu acum detinãtorul ĂŽnregistrãrii audio-video a ultimei dizertatii publice pe plaiuri nemtene a unui mare om de culturã. Din care vã prezentãm mai jos un scurt fragment ce dovedeste si ĂŽnãltimea spiritului sãu, dar si elocventa simplã, si poate de aceea coplesitoare, a unui distins cãrturar ce si-a dedicat ĂŽntreaga viatã studiului unor modele umanistice exemplare. Printre care, desigur, se numãrã si Ion Creangã. Dumnezeu sã-l odihneascã! Acolo, ĂŽn galeria spiritelor ce ne onoreazã trecãtoarea noastrã existentã.

„Nasc si ĂŽn Moldova oameni“

Ei bine, Creangã a beneficiat ĂŽn asa mãsurã de spontaneitate, de ingeniozitate, de intuitie aducĂŽnd ĂŽn lumea universului sãu personaje de toate tipurile. Personaje blajine, personaje comice, cãutãtori, iscoditori, oameni de rĂŽnd si ĂŽmpãrati si crai. În toate aceste demersuri, marele povestitor - pentru cã el este un povestitor - a prezentat unele vãzute caricatural - gĂŽnditi-vã la acel grup de monstri din Harap Alb, Setilã, Ochilã, Rãslungilã si asa mai departe. Toate aceste viziuni caricaturale se armonizeazã cu posibilitãtile lui de a le da viatã si de a face din caricaturi modele umane de o anumnitã fortã, de o anumitã expansivitate. Oamenii lui Creangã, personajele lui, au ceva din duhurile locului. Ele sĂŽnt de la Humulesti si din preajma acestor locuri, din Muntii Neamtului. Identitatea lor este atĂŽt de profund legatã de aceste locuri, ĂŽncĂŽt Creangã a devenit model. Un prozator ulterior, Mihail Sadoveanu, nãscut nu departe de aici, ĂŽntr-un spatiu similar cu cel al lui Creangã, vedea ĂŽn opera lui Creangã, sau, mai exact, ĂŽn Creangã vedea un fel de ĂŽnvãtãtor, un model. „Creangã, ĂŽnvãtãtorul meu“ spune Sadoveanu. Se relevã prin acestia doi, prin Creangã, prin Sadoveanu, ca si prin ĂŽnaintasii lor - Negruzzi, Nicu Gane - trãsãturi ale spiritului moldovenesc. Un spirit de o umanitate aparte. Nu existã ĂŽn Creangã vreo descriptie de naturã. Personajele lui sĂŽnt, totusi, rupte din natura, din orizontul apropiat, sau create dupã modelul apropiat, chiar dacã e vorba de personaje mitice, personaje inventate, personaje specifice basmului din toate timpurile. Iatã-ne asadar ĂŽn apropierea geniului. Cel care pentru prima datã l-a numit geniu a fost un mare istoric iesean, un fãcãtor de scoalã, un mare teoretician al istoriei, care a avut de a face cu genii universale. A-l plasa pe Creangã printre geniile universale nu este o exagerare. Creangã este printre noi. Aici la Humulesti, la TĂŽrgu Neamt, sĂŽntem ĂŽntr-un mediu familiar, privilegiat si ca atare ĂŽl considerãm ruda noastrã, pãrintele nostru, ĂŽnaintasul nostru. Pe de altã parte el este un scriitor de dimensiune, de staturã universalã. El se numãrã printre marii prozatori ai lumii. Am avut prilejul sã conlucrez cu un francez, Jean Boutierre, care a scris prima lucrare importantã despre viata si opera lui Creangã, tezã de doctorat sustinutã la Sorbona. Admiratia lui pentru Creangã se manifesta sub forma comparatiei cu alti mari povestitori. Un italian, de asemenea, un istoric literar italian, vedea ĂŽn Creangã un personaj foarte tãran de la Humulesti. Realismul lui Creangã este o formã de radiere, de ĂŽnscriere ĂŽntr-o continuitate. Momentul Creangã este unul ĂŽn care sufletrul românesc a apãrut ĂŽntr-o mare sintezã. Sadoveanu, la putinã vreme a colaborat si el la o sintezã privind individualitatea, specificitatea sufletului românesc. RãmĂŽne ca altcineva din generatiile urmãtoare sã ne ofere noi sinteze. PĂŽnã atunci sã ne spunem cã „nasc si ĂŽn Moldova oameni“.