A vãzut moartea cu ochii
• tiglele cãzute de pe blocuri fac victime la TĂ®rgu Neamt • o tĂ®nãrã a ajuns la spital cu capul spart de o tiglã cãzutã de la un bloc de pe strada Stefan cel Mare • a ajuns la spital cu ambulanta • Blocurile din TĂ®rgu Neamt se degradeazã de la o zi la alta. Lucrul acesta Ă®ncep sã-l resimtã din plin si trecãtorii care se trezesc cu capul spart din cauza tiglelor cãzute de pe acoperisuri sau stresini. De un astfel de necaz a avut parte, luni dupã-amiazã, si o tĂ®nãrã de 25 de ani din localitate, care a ajuns cu ambulanta la spital dupã ce o tiglã cãzutã de la un bloc de pe bulevardul Stefan cel Mare a lovit-o Ă®n crestetul capului. Lovitura a fost resimtitã din plin, pentru cã tĂ®rgnemteanca purta doar un sal subtire ce nu a protejat-o de tigla picatã de la o Ă®nãltime de cĂ®tiva metri. Victima, si asa ametitã de impactul puternic, s-a speriat si mai tare cĂ®nd a vãzut cã din ranã a Ă®nceput sã curgã sĂ®nge. Cineva a chemat o ambulantã, si fata a fost dusã la Compartimentul de Primire Urgente din cadrul Spitalului TĂ®rgu Neamt. Cadrele medicale au constatat cã victima avea douã plãgi care au avut nevoie de copci. Dupã Ă®ngrijirile acordate, tĂ®nãra a pãrãsit unitatea medicalã Ă®nsotitã de o prietenã, urmĂ®nd sã revinã dupã cĂ®teva zile pentru a i se scoate firele de la cusãturi.
Nu este singurul caz de acest gen care ajunge Ă®n atentia cadrelor medicale. Degradarea acoperisurilor si stresinilor din tiglã este vizibilã la blocurile din zona centralã a urbei. Se Ă®ntĂ®mplã frecvent ca bucãti de olane sã se desprindã si sã alunece, mai ales acum cĂ®nd vremea s-a Ă®ncãlzit putin si zãpada de pe blocuri se topeste. Trecãtorii se feresc si privesc Ă®n sus, speriati de zgomotul olanelor cãzute fãrã veste lĂ®ngã ei. Este greu sã prevezi de unde o sã cadã urmãtoarea tiglã, totul tine de noroc, sau de ghinion, cum a fost Ă®n cazul tinerei ajunsã la spital.
Repararea blocurilor este o obligatie a locatarilor. Dar Ă®n TĂ®rgu Neamt existã foarte putine asociatii de proprietari. Oamenii nu se lasã convinsi sã facã demersuri pentru a cãpãta personalitate juridicã, desi sĂ®nt avantaje Ă®n cazul Ă®n care doresc sã treacã la reabilitarea imobilelor Ă®n care locuiesc. Legea prevede cã din costul total al reparatiilor initiate de asociatiile de proprietari, doar 33% revine locatarilor, restul cheltuielilor fiind suportate de la bugetul local si cel al statului, Ă®n proportii egale. ĂŽnsã, neexistĂ®nd o obligativitate Ă®n acest sens, locatarii preferã sã nu schimbe nimic, speriati de banii pe care ar trebui sã-i scoatã din buzunar pentru fondul de rulment si pentru plata administratorului. Autoritãtile locale s-au strãduit sã-i lãmureascã pe locuitori de beneficiile pe care le-ar aduce constituirea asociatiilor de proprietari, au avut loc si dezbateri publice pe aceastã temã, dar nu au apãrut pĂ®nã acum si rezultatele asteptate.
|