HOTII S-AU FÃCUT „AFACERISTI“
• nemtenii amatori de struguri sau alte mãrfuri de sezon trebuie sã fie foarte atenti la comercianti • metoda furtului la cîntar cu „scîndurica“ este la modã • cel mai recent, un romascan a fost pãcãlit asa cu peste 150 kilograme de Riesling • „suspectii“ cutreierã Neamtul cu masini înmatriculate în Vrancea •
Cea mai nouã metodã de furt la cîntar a fost brevetatã, în zona Romanului, de „întreprinzãtorii privati“, care se pretind din zona Vrancei si comercializeazã struguri pentru vin. Acestia aglomereazã tîrgurile sãptãmînale din comunele mai înstãrite sau chiar din oras, cu un singur gînd: acela de a pãcãli cumpãrãtorii. Dupã îndelungi ore de „meditatie“, alãturi de sacii din plastic, plini cu marfã, pentru care nu au lucrat nici mãcar o orã, personajele, majoritatea de etnie rromã, au gãsit cheia succesului. Totul tine, totusi, de o hotie, în adevãratul sens al cuvîntului. Un romascan care a pãtit-o a decis sã treacã peste rusine si sã destãinuie publicului modul de jaf, în speranta cã nu vor mai exista pãcãliti si, poate, cei cu asemenea apucãturi vor ajunge în fata legii. „Sîmbãta trecutã, de dimineatã, am mers la tîrgul organizat în Sãbãoani ca sã cumpãr struguri. Ca tot omul gospodar, mã gîndisem cã nu este rãu sã fac un vin pe placul meu, pentru sãrbãtori. ÃŽn zona desemnatã pentru comercianti erau mai multe masini, în special Dacii papuc, înmatriculate în Vrancea. Se cunostea cã nu sînt producãtori, ci asa-zisi «afaceristi», majoritatea rromi. Am verificat toatã piata si am discutat cu fiecare în parte, pentru ca sã mã înteleg inclusiv de transport pînã la domiciliu. Am «cãzut la pace» cu doi tinerei, de la care urma sã iau 300 de kilograme de struguri de vitã nobilã, în special Riesling, acestia urmîndu-mã cu «papucul» pînã la domiciliu“, îsi începe istorisirea Gheorghe T., din Roman.
Suprize, surprize
Supriza bãrbatului a venit abia la cîteva ore dupã încheierea tranzactiei, cînd a venit timpul pentru dat strugurii la zdrobitor. „Mi s-a pãrut dubios cã erau cu un cîntar al lor, asa cã l-am verificat si totul era în regulã. Am vãzut cã asezau cu grijã o scînduricã, de fiecare datã cînd puneau un sac din plastic pe cîntar, chipurile pentru ca sã nu se «lase» în lateral, dar atenti sã nu obtureze indicatorul. Cîntãream, atent, alãturi de ei, sacii si principala grijã era sã tin socoteala. Dubios era cã unii saci aveau si 70 de kilograme, însã atunci nu m-am prins... Oricum, pãreau foarte grei. Dupã ce am luat 308 kilograme în total, la 9.000 kilu, am fãcut o afacere, întelegîndu-mã sã mai iau 350 de kilograme, la 8.000 de lei kilu. Au fost de acord si a continuat cîntãrirea. Abia dupã ce am tras la zdrobitor, am înteles totul. Din circa 660 de kile de struguri, cã am mai pus si ce aveam eu acasã, am umplut un butoi de 220 de kilograme si un altul, identic, pe douã treimi. Am luat teapã de peste 150 de kilograme de struguri, în valoare de aproape douã milioane, ceea ce, pentru mine, pensionar, înseamnã mult. Practic, ce fãceau? Cel care tinea cu mine de sac, pe cîntar, se aseza de fiecare datã în spate si punea piciorul, apãsînd. Cum principala grijã era sã urmãresc acul indicator, nu i-a fost foarte greu. De asta puneau si scîndurica pe cîntar, pentru ca, la nevoie, sã poatã sã-si tragã piciorul repede. Nu e greu sã apesi cu piciorul 10-15 kile. Sper ca organele abilitate sã se sesizeze si, de ce nu, sã nu mai fie lãsati decît producãtorii sau comerciantii de bunã credintã în piete. Se poate întîmpla oricui. I-as sfãtui pe oameni sã înteleagã ce spun, sã îi lase sã îsi facã de cap si apoi, în ciuda efortului, sã mai facã o cîntãrire, cu scîndurica, dar fãrã picior, iar în final sã decidã fiecare ce are de fãcut, fiind furat în curte la el... Asta e, de data aceasta «s-au întîlnit hotu’ si prostu’...»“, a povestit Gheorghe T. Acesta a mai mentionat cã nu s-a plîns la Politie, în speranta cã se va mai întîlni cu respectivii, cunoscîndu-le obiceiul. Altfel, din punct de vedere legal, „hotul neprins este negustor cinstit“. „Tinerii aceia spuneau cã vînd ceea ce este de sezon, inclusiv la Piatra Neamt, Tîrgu Neamt, sau în diverse comune si cã merg prin toatã zona Moldovei. Lumea trebuie sã fie atentã la ei, deoarece, din cîte îmi dau seama, vin cu masini de Vrancea la vîndut struguri, cu masini de Galati la vîndut pepeni, etc.. Un pic de atentie în plus nu stricã, dupã cum am pãtit pe pielea mea“, a mai afirmat sãteanul.
|