MUNCÃ PATRIOTICÃ LA „CÃSOAIE“

• localnicii din Izvorul Alb, sĂŁtucul calamitat de nenumĂŁrate ori de furia apelor si-au unit eforturile pentru a repara drumul care-i leagĂŁ de restul lumii • din lemn, ei au realizat niste „cĂŁsoaie“, asa cum fĂŁceau pĂŁrintii lor odinioarĂŁ • sĂŁtenii sperĂŁ ca acestea sĂŁ nu aibĂŁ „moarte“, pentru cĂŁ gabioanele ridicate acum cĂŽtiva ani au fost luate de ape •

Gospodarii satului Izvoru Alb si-au dat mĂŽna, sĂŁptĂŁmĂŽna trecutĂŁ, pentru a repara drumul sĂŁtesc, grav afectat de furia apelor. Îndemnati de cĂŁtre administratia localĂŁ si sprijiniti de cĂŁtre Ocolul Silvic CeahlĂŁu, oamenii au trecut la executia unor „cĂŁsoaie“ de sprijin pentru malurile rupte de puhoaie, astfel ĂŽncĂŽt portiunile de drum distruse sĂŁ fie redate circulatiei. Pentru asta, ei s-au „ĂŽnarmat“ cu topoare, tapine, coarbe, drujbe, dar si cu un taf, unelte necesare pentru ridicarea asa-ziselor „cĂŁsite“ din lemn, ĂŽnlocuitoare ale modernelor gabioane luate de apĂŁ, atĂŽt ĂŽn vara lui 2005, cĂŽt si-n vara aceasta. „Facem niste cĂŁsite ca sĂŁ ĂŽntĂŁrim malul si sĂŁ redĂŁm circulatiei drumul ce ne strĂŁbate satul. ÎncĂŁ de astĂŁ-varĂŁ, cĂŽnd cu ploile, drumul a fost rupt, iar masina cu care mergeam la Bicaz sĂŁptĂŁmĂŽnal a rĂŁmas izolatĂŁ. Practic n-am mai putut sĂŁ tinem legĂŁtura cu lumea. Acum, cĂŁ tot a venit toamna si trebuie sĂŁ ne trimitem copiii la scoalĂŁ, basca sĂŁ facem aprovizionarea pentru iarnĂŁ, am reusit ca, sprijiniti de PrimĂŁrie si Directia SilvicĂŁ Neamt sĂŁ ne apucĂŁm de treabĂŁ. Am fi fĂŁcut-o noi mai din varĂŁ, dar a durat mult pĂŽnĂŁ ni s-a aprobat marcarea lemnului folosit la aceastĂŁ cĂŁsoaie“, a declarat Ion Mihai. Într-adevĂŁr, cu ploile din aceastĂŁ varĂŁ, drumul a fost rupt din nou de puhoaie. Si culmea, cam prin aceleasi locuri ca si-n 2005. „DacĂŁ atunci oamenii au ĂŽntĂŁrit malul ceva mai superficial, ancorĂŽnd ĂŽn zonĂŁ doar cĂŽteva trunchiuri de brad, luate mai apoi de ape, acum ei au decis sĂŁ-l ĂŽntĂŁreascĂŁ apelĂŽnd la o metodĂŁ veche, mostenitĂŁ de la pĂŁrinti si care s-a dovedit ĂŽn timp mult mai trainicĂŁ decĂŽt gabioanele“, a spus Viorel Ursu, consilierul local de obĂŽrsie din Secu, satul aflat la o azvĂŽrliturĂŁ de bĂŁt de Izvoru Alb. „Cu 7-8 ani ĂŽn urmĂŁ s-au fĂŁcut aici investitii de vreo 17 miliarde de lei, constĂŽnd ĂŽn executia unor lucrĂŁri de ĂŽntĂŁrire si consolidare a malurile pĂŽrĂŽului Izvoru Alb, prin confectionarea de gabioane. Din pĂŁcate acestea n-au rezistat viiturilor si urmĂŁrile au fost catastrofale. De aceea ne-am gĂŽndit sĂŁ apelĂŁm la aceste cĂŁsoaie, care sĂŽnt mult mai trainice. Stim de la pĂŁrintii nostri cĂŁ rezistĂŁ 40-50 de ani“, a adĂŁugat Ion Mihai. CĂŁ omul are dreptate, o stĂŁ mĂŁrturie cĂŁsoaia din PĂŽrĂŽul OdĂŁii, executatĂŁ ĂŽn urmĂŁ cu doi ani si care a trecut cu brio „potopul“ din aceastĂŁ varĂŁ.

„Asta nu mai are moarte, poa’sĂŁ vinĂŁ si mama puhoiului“

„DupĂŁ cum se vede, lucrarea se executĂŁ foarte bine de cĂŁtre mesterii locali, care toatĂŁ viata au lucrat cu lemnul, iar pĂŁrintii lor au plutĂŁrit. SĂŽnt sigur cĂŁ solutia pentru care au optat este cea mai bunĂŁ. Lemnul creste ĂŽn zonĂŁ si a fost folosit de localnici de cĂŽnd s-au nĂŁscut. Demersurile pentru aceste lucrĂŁri au fost demarate imediat ce drumul a fost rupt, asta prin iulie, dar pĂŽnĂŁ la obtinerea aprobĂŁrilor de la Ocolul Silvic CeahlĂŁu, pĂŽnĂŁ la marcarea masei lemnoase si pregĂŁtirea lemnului pentru lucru a durat ceva vreme. Oricum sĂŽntem bucurosi cĂŁ timpul tine cu noi, si-n cĂŽteva zile va fi redatĂŁ circulatiei si portiunea de drum ruptĂŁ de ape“, a afirmat Constantin Catrinoiu, primarul Bicazului, aflat joia trecutĂŁ printre oamenii din sat. De remarcat faptul cĂŁ primii care au rĂŁspuns pozitiv la chemarea primarului au fost cei mai vĂŽrstnici izvorĂŁni. Dintre acestia ne-a atras atentia Gheorghe Conut, un om mic de stat, dar plin de energie, care folosea cu dibĂŁcie toporul si tapina. „ToatĂŁ viata am lucrat la pĂŁdure si astea mi-au fost uneltele de pe urma cĂŁrora am trĂŁit. Ce sĂŁ fac? Am venit si eu sĂŁ dau o mĂŽnĂŁ de ajutor la ridicarea cĂŁsoaiei. Asta nu mai are moarte, poa’sĂŁ vinĂŁ si mama puhoiului. Asa fĂŁceau si pĂŁrintii nostri. PĂŁcat de banii care s-au aruncat amu’ cĂŽtiva ani pe apĂŁ cu gabioanele acelea. Asa trebuia fĂŁcut de la-nceput, numai cĂŁ astia tineri vreau alte treburi noi. Treaba lor...“, a spus omul, ĂŽn timp ce trebĂŁluia pe undeva prin spatele unui taf, ce nu mai prididea cu trasul bustenilor pentru „cĂŁsita“ cu pricina. „FĂŁrĂŁ taf nu s-ar putea face cĂŁsoaia. Lemnele trebuie trase si asezate la locul lor. Treaba merge greu pentru cĂŁ nu-i loc de ĂŽnvĂŽrtit utilajul. Dar ne descurcĂŁm noi, cĂŁ nici ĂŽn pĂŁdure nu-i mai simplu. Ne grĂŁbim cĂŁ trebuie s-o dĂŁm gata“, a declarat taf-istul Viorel Mihai. Pentru ca lucrarea sĂŁ fie datĂŁ la cheie, iar circulatia reluatĂŁ mai trebuia adusĂŁ piatra, balastul si puse la locul lor, pentru trĂŁinicia constructiei. La ĂŽntoarcerea spre Bicaz aveam sĂŁ ĂŽntĂŽlnim douĂŁ basculante ale Ocolului Silvic CeahlĂŁu, care trebuiau sĂŁ se ocupe de aceastĂŁ fazĂŁ a lucrĂŁrilor. Din discutiile purtate cu izvorĂŁnii am mai retinut cĂŁ, dacĂŁ timpul tine cu oamenii locului, frontul de lucru va fi mutat ĂŽn celelalte puncte, tot din vatra satului, pe unde apa pĂŽrĂŽului fĂŁcuse ĂŽn varĂŁ ravagii.