S-a ales praful de centralele termice vîndute particularilor
• cea mai mare afacere fãcutã pe averea municipiului a rãmas în paraginã • dupã „bãtaia“ de la licitatiile pentru achizitionarea centralelor termice, cei mai multi cumpãrãtori le-au lãsat în paraginã • Cea mai mare avere a municipiului, centralele termice de cartier, amplasate în cele mai aerisite locuri din oras, se spulberã cu fiecare an ce trece. Dupã ce s-au întrecut la licitatiile de achizitiile, cumpãrãtorii, în mare parte fosti consilieri locali si oameni de afaceri, le-au lãsat în paraginã. Din cele aproape 20 de centrale de cartier, numai cîteva au fost modernizate si au primit o utilitate. ÃŽn urmã cu ceva vreme, investitorii povesteau cã le vor transforma în restaurante, blocuri sau magazine. Totul a rãmas la nivel de promisiune, astfel încît acum hotii au furat tot, de la cãrãmizi, pînã la tabla sau fierul din instalatii. ÃŽn cele mai multe zone, fostele centrale mai au un pic si se prãbusesc, existînd chiar pericolul de a provoca accidente. Reprezentantii Primãriei Roman spun cã nu îi pot obliga pe proprietari sã investeascã în centrale. Singura mãsurã pe care o poate lua administratia publicã localã este aceea de a-i amenda pe proprietari pentru cã nu pãstreazã zona în curãtenie, conform Hotãrîrii de Consiliu Local 40 pe 2001 privind regulamentul de gospodãrire comunalã. Din totalul centralelor termice vîndute, numai cîteva au primit o utilitate, fiind transformate în depozit de medicamente, atelier de confectii si un atelier de productie. Ultima investitie ce se anuntã pe o astfel de centralã este ridicarea unui bloc de locuinte, în zona Sucedava, pentru care consilierii au aprobat planul urbanistic de detaliu. Romanul a avut în patrimoniu peste 30 de centrale termice de cartier, din care cîteva au fost centrale la nivel de scarã sau de bloc. Acum, municipiul a mai rãmas cu doar sapte, pentru care s-a decis, deocamdatã, sã fie pãstrate. Dintre acestea, numai Centrala 9 din Ion Creangã este functionalã.
|