„Cazul Timofte - KGB“ a fost elucidat
• cartea jurnalistului romascan Alexandru Mihãilã despre campania îndreptatã asupra fostului sef SRI a fost lansatã oficial • autorul vrea sã demonstreze cum se poate face politie politicã în România - tarã liberã • Poate cea mai interesantã aparitie editorialã în 2008 pentru romascani, „Cazul Timofte - KGB, între diversiune si adevãr“, semnatã de cunoscutul jurnalist Alexandru (Ducu) Mihãilã a avut parte, sîmbãtã, 12 aprilie, de o lansare pe mãsura titlului ales de autor. Astfel, în atmosfera Hanului Rãzesilor s-au adunat numeroase personalitãti, alãturi de cel care a avut curajul si inspiratia sã intre într-o zonã a „nisipurilor miscãtoare“, scriind despre cum se poate face politie politicã într-o tarã ce a ales democratia. Nu au lipsit asadar personajul principal al lucrãrii, general maior în rezervã Alexandru Radu Timofte, fost senator si sef al Serviciului Român de Informatii (SRI), primarul municipiului Roman, Dan Ioan Cãrpusor, senatorul Ioan Chelaru, deputatul Ioan Munteanu, oameni de culturã cum ar fi Gheorghe A. M. Ciobanu sau Vasile si Minodora Ursachi, alãturi de numerosi analisti politici si reprezentanti ai mass-mediei locale si nationale. Gazdã a manifestãrii a fost Ion Asaftei, patronul Hanului Rãzesilor, care a stat permanent alãturi de autor si invitati. Ideea generalã care s-a desprins din toate alocutiunile a fost înfierarea modului în care poate fi atacatã imaginea unui om - totodatã persoanã publicã - printr-o campanie denigratoare lansatã de un ales, în spetã fostul deputat liberal George Serban la adresa lui Alexandru Radu Timofte. „Aceastã aparitie editorialã reprezintã descrierea în cuvinte a modului în care i se poate face cuiva un rãu. Poate cartea a apãrut putin cam tîrziu, însã trebuie sã precizez cã a durat aproximativ trei ani pînã cînd am putut aduna materialele necesare. Acest lucru a presupus inclusiv 10.000 de articole de presã, din tarã si de peste hotare. ÃŽn plus, a trebuit sã fiu foarte atent sã nu scoatem la luminã informatii clasificate, altfel intram sub influenta legii. Ducu Mihãilã, autorul, a avut o muncã grea, dar fiind extrem de riguros în documentare, a reusit sã realizeze lucrarea. Tot el a zis cã îsi asumã si eventualele riscuri. Cartea are un final deschis, asa cum au apreciat si alti invitati, însã lumina totalã poate fi fãcutã doar în momentul în care vor putea fi declasificate o serie de informatii la care am avut acces, dar pe care nu le-am putut face publice. Aceasta cu atît mai mult cu cît, în timpul campaniei care a vizat discreditarea mea, au fost amestecate numele unor persoane onorabile din municipiul Roman“, a declarat fostul sef al SRI, „lãsînd un final deschis si el“ asupra evolutiei ulterioare a lucrurilor.
„Laboratoarele întunericului“
„Cazul Timofte - KGB, între diversiune si adevãr“ face o radiografie a evenimentelor declansate în anul 2000, cînd liberalul George Serban a anuntat presa cã detine un document ce atestã presupusele legãturi ale lui Alexandru Radu Timofte cu serviciul secret rus. A urmat, dupã cum spune si autorul, o furibundã campanie de presã, în conditiile în care nimeni nu avea cum sã stie exact situatia, competenta pentru elucidarea falsei probleme revenind unei comisii parlamentare de control. ÃŽn cele din urmã, cel care a lansat „bomba mediaticã“ nu a putut prezenta un document autentic, ci doar o banalã hîrtie, catalogatã atît de organele competente, cît si de opinia publicã, drept un fals. „ÃŽn 2000 - 2001 s-a realizat o «diversiune KGB-istã» avînd în centru pe domnul Alexandru Radu Timofte. Calomnia a lovit mai multi oameni nevinovati, cum ar fi domnul Traian Bãdoi, o traducãtoare de la fabrica de tevi, fostul sef al întreprinderii si fostul comandant de unitate militarã, colonelul Florean Urdoi. O simplã fituicã, anuntatã de domnul George Serban, a fãcut sã aparã mii de materiale de presã, o campanie negativã. Lucrarea pe care o lansãm astãzi demonstreazã clar un caz de politie politicã asupra domnului Alexandru Radu Timofte si existenta unor «laboratoare ale întunericului», în care se fabricã documente si dosare compromitãtoare. Cartea nu a fost scrisã în spirit revansard, ci pentru cã avem datoria moralã sã facem luminã si sã nu lãsãm ca asemenea fituici sã mai facã victime“, a precizat Alexandru Mihãilã.
|