 Dezastrul de la Grinties si Silvicu': 10 miliarde, pe „Apa Sîmbetei“
• viiturile de saptamîna trecuta au maturat 2.600 metri cubi de lemn de la Ocoalele Silvice Ceahlau si Galu • „barajul“ de busteni si aluviuni de pe Grintiesul Mare a salvat satul Bradu • pagubele Directiei Silvice au fost estimate la 10 miliarde de lei vechi • Dezastrul de pe Valea Muntelui s-a repercutat direct în afacerile Directiei Silvice Neamt: o paguba de 10 miliarde de lei vechi, dupa primele estimari ale silvicultorilor. Astazi, va fi finalizat un nou raport destinat Regiei Nationale a Padurilor.
ÃŽn esenta, însa, a declarat directorul Directiei Silvice Neamt, Ovidiu Marcutianu, este vorba de 2.600 metri cubi de material lemnos „ravasiti“ de torenti. Cele mai afectate sînt Ocoalele Silvice Ceahlau si Galu. Ceea ce a constituit o politica economica cu rezultat pozitiv în ultimii doi ani - vinderea lemnului fasonat, la drum auto - în comparatie cu vinderea lemnului pe picior, s-a dovedit de data asta o problema. Cea mai mare parte a lemnului pierdut în viituri face parte din cel exploatat si plasat pe rampele de exploatare, în platformele primare de lucru (n.red- zone de teren special amenajate pentru depozitarea lemnului, de regula pe marginea drumurilor si a pîraielor). Si, de data aceasta, pe rampe era depozitat lemnul strîns în ultimele 2-3 luni pentru licitatii.
O parte dintre aceste rampe au fost rupte de viituri, odata cu bucati de drum întinse pe kilometri întregi. În zona Ceahlau, distrugerile sînt pe Bradul si pe Grintiesul Mare - pe afluentul Primatar.
Pe Grintiesul Mare - au constatat echipele D.S.Neamt - „au disparut“ circa 500 mc de lemn, dintr-o alta rampa. „Cantitatea de precipitatii cazuta a fost foarte mare, aproximativ 84 de litri/ mp, pe vîrful muntilor, la obîrsia apelor. Nici macar nu au mai ajuns lemnele la vale, au ramas blocate mai sus, în munte. La Grintiesul Mare, lemnul a ramas blocat sus, la 1-1,5 kilometri“, a declarat Ovidiu Marcutianu.
Grosul, însa, afirma directorul D.S.Neamt este pe Bradu-Grinties; acolo apa a „rupt“ circa 1.700 mc de lemn din cei 2.000, aflati pe rampe, odata cu 3 kilometri de drum. Culmea ironiei, loturile pregatite pentru licitatii si ramase în asteptarea cumparatorilor au salvat satul Bradu si pe locuitorii sai. Aruncate de ape la aproape 1 kilometru în josul pantei, lemnele au constituit un baraj pe o gîtuitura a pîrîului. ÃŽn spate s-au adunat aluviuni. Barajul creat ad-hoc si aluviunile au salvat satul de la a fi maturat de ape.
Nici particularii nu au scapat: 300-400 de mc erau plasati la marginea pîraielor, pe alocuri chiar si în pîrîu.
Asa încît, se impune o operatiune rapida de curatare a zonelor lovite de dezastru: „Avem de exploatat cîte 10.000 mc de lemn pe fiecare pîrîu, în 2007 si în 2008, lemn provenit din doborîturile de vînt“, dupa cum a precizat ing. Ovidiu Marcutianu. Per total directie, e vorba de 300.000 de mc de lemn care poate fi infestat“.
Una dintre primele masuri luate este trimiterea unui avertisment în teritoriu, catre firme si catre ocoalele silvice, sa evite depozitarea îndelungata a lemnului. Li s-a pus în vedere, de asemenea, sa nu mai depoziteze lemn în albia apelor si sa-l transporte în depozite. „Noi vom duce tot lemnul la Centrul Tîrgu Neamt - ce nu a fost luat la licitatie - si vom face vînzarea din depozit, chiar daca asta înseamna sa pierdem bani. Vom curata si resturile rezultate din exploatare, cioate, arbori pusi pe malul apelor «sa îl tina» a spus Ovidiu Marcutianu. „Sînt si destule gatere pe firul apelor, scînduri, rumegus, tot ce înseamna o astfel de exploatare“.
Evaluarea pagubelor este înca în derulare, o parte din zonele cu probleme fiind înca inaccesibile. O prima cifra este cea de 10 miliarde. Si, ca orice paguba care se respecta, va avea probabil tendinta de a mai creste.
|
Autentificare
