Medici pacaliti de pacienti

• medicii romascani sĂŽnt indusi uneori ĂŽn eroare de pacienti care le ascund cu buna stiinta simptomele si cauzele reale ale bolii • pentru ca ĂŽi conduc pe medici pe o pista gresita, bolnavii ajung sa fie trimisi ĂŽn clinici universitare pentru investigatii •

Medicii romascani se confrunta destul de frecvent cu pacienti care ascund anumite simptome atunci cĂŽnd se prezinta la control sau definesc alte cauze ale bolii care i-a adus pe patul de spital. Cu astfel de capcane se confrunta mai ales medicii chirurgi, care sĂŽnt pusi uneori ĂŽn situatia sa ĂŽndrume bolnavii spre clinicile universitate, pentru investigatii laborioase, pentru simplul fapt ca au fost informati gresit de pacienti asupra simptomelor si antecedentelor bolilor de care au mai suferit. „Exista astfel de cazuri, la nivelul oricarui palier din medicina, ĂŽncepĂŽnd de la medicul de familie, pĂŽna la cei din clinici. Ne confruntam aproape zilnic cu astfel de cazuri. Daca ĂŽn alte tari pacientul devine si el responsabil daca a ascuns medicului un anumit lucru, la noi se ĂŽntĂŽmpla ca doar doctorii sa raspunda din cauza datelor eronate furnizate de catre pacient. Noi avem niste ĂŽntrebari standard, prin care reusim sa intram ĂŽn dialog cu bolnavul. Poate ca pacientul nu sesizeaza anumite simptome, dar noi i le sugeram si atunci el le recunoaste. Cert este ca pacientul trebuie sa vina la noi ca la preot, sa spuna tot, ca la spovedanie. Majoritatea ĂŽsi ascund antecedentele eredo-colaterale si simptomatologia. Noi trebuie sa scotocim pentru a afla datele care ne duc la stabilirea unui diagnostic clar. Trebuie sa scoatem de la bolnavi tot ce este ĂŽn favoarea lor, asta pentru ca, pacientul de multe ori ascunde anumite lucruri, cu buna stiinta. Probabil, aceste retineri tin de psihologia bolnavului, poate ca nu exista o educatie ĂŽn acest sens. Exista doua categorii de bolnavi, respectiv cei care ĂŽsi expun boala, cei ipohondri si cei care ĂŽsi ascund boala, iar cei din a doua categorie sĂŽnt mai numerosi“, a declarat doctor Mircea Coada, medic primar chirurg. Acesta s-a confruntat, recent, cu un caz ĂŽn care un octogenar, cunoscut cu afectiuni cardiace si cu plagi avansate la ambele picioare, a pus medicii pe o pista gresita. „Pentru ca era cardiac si avea rosata la ambele picioare, cu leziuni profunde, care ajungeau aproape pĂŽna la os, am crezut ca este vorba despre arteriopatie si ca din cauza unei insuficiente cardiace sĂŽngele nu iriga bine picioarele. Am aflat, dupa cĂŽteva zile bune de la internare, ca batrĂŽnului ĂŽi cazusera de fapt niste boltari peste picioare si ca nu erau leziuni trofice, ci plagi postraumatice. Asta ĂŽnseamna ca poti conduce un diagnostic pe o alta pista. În acest caz, bolnavul a primit foarte multe antiinflamatoare pentru a rezolva circulatia periferica, dar, dupa ce mi-a spus ce se ĂŽntĂŽmplase, am aplicat un simplu tratament cu antibiotice si, dupa cĂŽteva zile, problema s-a rezolvat. Ca sa nu mai spun ca l-am trimis si la Iasi pentru ca voiam sa-l consulte un chirurg vascular. S-au ĂŽntĂŽmplat atĂŽtea lucruri pentru ca n-a spus un lucru elementar“, a mai mentionat doctorul Coada. Medicul chirurg Ilie Marginean a declarat ca pacientii alcoolici pun de regula cele mai mari probleme, ĂŽn sensul ca acestia ĂŽsi ascund simptomatologia. Exista ĂŽnsa si bolnavi care practic fug de bisturiu, amĂŽnĂŽnd, pe cĂŽt posibil, o interventie chirurgicala. „În cazul pacientilor cu ulcere hemoragice, exista pacienti care ne ascund faptul ca au luat medicamente antiinflamatorii sau ca au consumat alcool ĂŽn exces. Datele eronate pe care le primim de la pacineti sĂŽnt si cele de patologie traumatica. Am avut un caz ĂŽn care am intrat la sala pentru un abdomen acut si am constatat ca pacientul avea splina rupta. Abia dupa operatie acesta a marturisit ca, de fapt, cazuse o poarta peste dĂŽnsul. Trebuie sa fii foarte apropiat de bolnav, sa-i cĂŽstigi ĂŽncrederea, sa-i vorbesti cu blĂŽndete si sa-i explici ca ĂŽi vrei binele, chiar daca unii nu accepta ideea bisturiului“, a precizat medicul chirurg Ilie Marginean.