Mãritisul, doar pentru majori
• potrivit unei noi initiative legislative, vîrsta minimã a tinerilor care vor sã se cãsãtoreascã va fi, de acum, cea de 18 ani • aceasta este o noutate pentru fete care, pînã de curînd, se puteau cãsãtori la numai 16 ani • legea acceptã, însã, si dispensã de vîrstã, în cazul fetelor cu vîrste între 14 si 16 ani, cu conditia sã fie corespunzãtor dezvoltate fizic si intelectual, în vederea procreãrii • tiganii nu se supun acestor reguli • S. TÃRNÃ, L.ILISESCU
Vîrsta minimã pentru cãsãtorie va fi de 18 ani, atît pentru bãrbati, cît si pentru femei. Initiativa legislativã vizeazã modificarea Codului Familiei, valabil în România din 1953. Vechiul text stabilea cã „bãrbatul se poate cãsãtori numai dacã a împlinit vîrsta de 18 ani, iar femeia dacã a împlinit 16 ani“. Era prevãzutã si posibilitatea cãsãtoriei la 15 ani pentru femei, pentru „motive temeinice“ si doar cu încuviintarea familiei si a autoritãtilor. ÃŽn locul acestor texte, juristii au acceptat sã fie trecut un singur alineat, valabil atît pentru bãrbati, cît si pentru femei: „Vîrsta minimã de cãsãtorie este 18 ani“.
Odatã cu modificarea vîrstei minime, s-a schimbat si modul de contestare a paternitãtii, în sensul cã actiunea poate fi pornitã de oricare dintre soti si poate fi continuatã de mostenitorii acestora.
Noua modificare în Codul Familiei, desi urmãreste interzicerea cãsãtoriilor între tineri cu vîrste foarte fragede, de multe ori copii în toatã regula, nu reuseste sã schimbe obiceiurile dintre tigani.
Pînã acum, în cazul în care voiau musai sã se cãsãtoreascã, fetele cu vîrste cuprinse între 14 si 16 ani si bãietii cu vîrste între 16 si 18 ani erau obligati solicite dispensã. Pentru a obtine aceastã derogare, tinerii trebuiau sã se prezinte la Serviciul Medicinã Legalã, pentru a fi supusi unui control medical care sã ateste dacã ei sînt dezvoltati corespunzãtor din punct de vedere fizic si intelectual si dacã, mai ales în cazul fetelor, starea fizicã si dezvoltarea organelor genitale externe, le permite sã procreeze, sã ducã o sarcinã si sã nascã fãrã riscuri.
„ÃŽn serviciul nostru s-au prezentat doar fete pentru efectuarea de astfel de expertize medicale, în vederea obtinerii dispensei de vîrstã. Nu ne-am confruntat cu foarte multe astfel de situatii, poate am avut un caz pe lunã. Toate tinerele care au solicitat o astfel de consultatie medicalã, în vederea obtinerii dispensei de vîrstã pentru cãsãtorie, au trecut cu bine de acest test. Nu au fost situatii în care sã se constate cã fetele nu au dezvoltarea fizicã si psihicã necesarã pentru a se cãsãtori, a concepe si naste copii. De altfel, cele care au asa grabã sã se mãrite si cer dispensã de vîrstã au de cele mai multe ori o situatie specialã - sînt gravide în lunã mare, nu mai pot face avort, iar familia le obligã sã se mãrite, chipurile sã nu se facã de rusine. ÃŽn 75% din cazurile care s-au prezentat la noi pentru a obtine dispensã pentru mãritis, despre asta era vorba. Nu am avut niciodatã solicitãri de dispensã de vîrstã în cazul tiganilor, ei au alte reguli“, a precizat doctorul Serghei Ciuchilan, din cadrul Serviciului Medicinã Legalã Neamt.
Victor Stãnescu, bulibasa de Piatra Neamt si zonele limitrofe, a declarat cã, în comunitatea rromã pe care o conduce, cãsãtoriile se desfãsoarã dupã legi nescrise. Tot el sustine cã, de obicei, tigãncusele se cãsãtoresc în jurul vîrstei de 17-18 ani. „Noi tinem fetele în frîu. Nu se întîmplã ca în alte zone din tarã, pe unde copile de 12-13 ani sînt obligate sã se mãrite. Eu asa am mostenit de la tatãl meu, Polo Stãnescu, care a fost regele tiganilor, sã lãsãm fetele sã se coacã; sã învete a gãti, iar apoi sã le dãm la mãritat. Asta nu înseamnã cã nu pot fi logodite mai devreme. Dar este interzis ca logodnicii sã stea împreunã, pînã cînd nu se cãsãtoresc cu adevãrat“, a povestit bulibasa Victor Stãnescu.
„Am vãzut un brãdulet, la anu'-l fac pom de iarnã“
Logodna la tiganii nomazi constã în alegerea norei de cãtre pãrinti bãiatului. Ca sã fie totul bine, ei se orienteazã astfel încît familia care are bãiat de însurat si cea care are o fatã bunã de mãritat sã fie la acelasi nivel din punct de vedere al avutiei. „Eu am bãiat si sînt obligat sã-i fac casã. Un alt tigan are fatã si, dacã mie îmi place de fata lui, pot sã merg sã i-o cer de norã. ÃŽi zic «Am vãzut un brãdulet, la anu'-l fac pom de iarnã», adicã sînt dispus sã fac logodna, iar nunta o lãsãm pînã mai cresc si fata, dar si bãiatul. Dacã tatãl ei e multumit de situatia bãiatului - i se spune ce avere are, iar dacã pãrintii fetei i-au fãcut zeste, de unele, de altele, facem treaba. Avem si noi pretentiile noastre. Nu lasi bãiatul, ori fata sã se cãsãtoreascã doar pentru cã s-a gãsit un partener frumos. Trebuie sã aibã si oleacã de cheag. Fiecare se întinde cît îl tine plapuma. Bogati cu bogati, cei mai sãrãcuti cu cei mai sãrãcuti. Sînt bãieti de 23-24 de ani care nu s-au însurat pentru cã trebuie sã astepte sã creascã fetele. ÃŽn alte zone din tarã, bãietii se însoarã pe la 14 ani. La noi sînt lãsati sã se facã bãrbati. La fel si cu fetele, sînt lãsate sã creascã. Nu ar fi pãcat sã ia un bãiat o fatã care nu stie a gãti, nu si-a trãit copilãria? Sînt si fete de 25 de ani, nemãritate, pentru cã n-au gãsit bãieti pe potriva lor“, a mai spus bulibasa Victor Stãnescu.
Certificatul de cãsãtorie, înlocuit cu zahãrul de pe picior
Tiganii nomazi din Piatra Neamt, Roznov si Sãvinesti nu stau împreunã dupã ce pãrintii lor îi logodesc. Petrecerea de logodnã poate tine o zi sau trei si se face în familie si cu participarea cîtorva prieteni. ÃŽntrucît logodnici sînt de vîrste fragede, acestia nu rãmîn împreunã dupã încheierea distractiei, ci doar „sortiti“ unul altuia, dar se întorc la casele pãrintesti si se mutã în acelasi cãmin cînd se apropie de vîrsta de 17-18 ani. „Noi nu facem certificate de cãsãtorie. Si la noi nu existã divort, despãrtire. S-ar duce vestea despre o familie care s-a despãrtit cum s-a dus despre fotbalistul Adrian Mutu. Doamne fereste sã moarã unul dintre soti, ca sã se despartã, în rest, împreunã pe viatã. Iar în locul actelor de cãsãtorie, la noi se face treaba cu zahãrul. Se pune zahãr pe piciorul miresei si pe cel al mirelui si mãnîncã unul de pe piciorul celuilalt. Acesta este cel mai sfînt legãmînt. Cît despre cearsaful din noaptea nuntii, s-a renuntat la el. Considerãm cã a fost un obicei rusinos si nu-l mai respectãm“, a mai spus Victor Stãnescu.
În Piatra Neamt, Roznov si Sãvinesti trãiesc circa 5.000 de tigani nomazi. Ca sã fie în rînd cu lumea, pe 8 martie, tigãncile din aceastã etnie au fost rãsfãtate cu flori de cãtre partenerii lor. Consoarta bulibasei a primit de la Victor Stãnescu un cosulet cu flori, iar pe searã au pus masã mare si si-au invitat si copiii.
|
Autentificare
