„Celebrarea Harului lui Dumnezeu“, a patra editie

• manifestarea a fost organizatĂŁ de conducerea Seminarului Teologic Franciscan „SfĂŽntul Francisc de Assisi“, ĂŽn colaborare cu Fundatia CulturalĂŁ si UmanitarĂŁ „Iulian Arcadie Trofin“

Amfiteatrul Seminarului Teologic Franciscan „SfĂŽntul Francisc din Assisi“ a gĂŁzduit, sĂŽmbĂŁtĂŁ, 18 noiembrie, cea de a IV-a editie a manifestĂŁrii intitulatĂŁ „Celebrarea Harului lui Dumnezeu“, prilej de educare culturalĂŁ si stiintificĂŁ a elevilor din acest liceu vocational. Preotul confesor Anton Sociu, ĂŽn vĂŽrstĂŁ de 78 de ani, si cunoscutul om de culturĂŁ Gheorghe A.M. Ciobanu au mĂŁrturisit elevilor si invitatilor acestora, care au umplut sala pĂŽnĂŁ la refuz, aspecte din activitatea lor, menite sĂŁ constituie repere de viatĂŁ pentru liceeni. „RememorĂŽndu-mi activitatea din ultimii 50 de ani, constat cĂŁ am sustinut nu mai putin de 2.000 de conferinte publice, pe teme de: muzicĂŁ, literaturĂŁ si artĂŁ plasticĂŁ, legate ĂŽn special de spatiul cultural local, care a dat culturii române si universale peste 20 de muzicieni de valoare nationalĂŁ, printre care se numĂŁrĂŁ: Paul Ciuntu, Alexandru Zirra, Mihail Jora si Sergiu Celibidache. Atunci cĂŽnd am pus la cale primele editii ale Festivalului «Bagheta de cristal», criticul literar Cristian Livescu vroia sĂŁ-l denumim «Sergiu Celibidache», al cĂŁrui nume este legat de Roman, dar eu i-am replicat cĂŁ, desi a crescut la Roman, acesta nu a fost prea legat de oras. I-am demonstrat, ĂŽn schimb, cĂŁ numĂŁrul muzicienilor legati de urbea musatinĂŁ ne ĂŽndreptĂŁteste sĂŁ dĂŁm festivalului altĂŁ denumire. Invidios, mi-a spus cĂŁ, ĂŽn cazul ĂŽn care Piatra Neamt ar avea doar o treime din atĂŽtea nume mari, ar fi declarat oras international. IatĂŁ cĂŁ Romanul poate fi numit, fĂŁrĂŁ a gresi cu nimic, «oras european». De numele sĂŁu se leagĂŁ activitatea a 100 de plasticieni, din care 40 sĂŽnt membri ai Uniunii Artistilor Plastici. În Roman au trĂŁit: Jean Mihail, unul din pionierii filmului românesc, poetii Virgil Gheorghiu, romancierii Cezar Petrescu, Max Blecher, Garabet IbrĂŁileanu, Calistrat Hogas si Nicolae DunĂŁreanu. Acestea sĂŽnt doar cĂŽteva repere de «supravietuire» ale multisecularului oras de la confluenta Moldovei cu Siretul“, a spus Gheorghe A. M. Ciobanu. În partea a doua a manifestĂŁrii, a urmat un recital al tĂŽnĂŁrului pianist pietrean Andrei Gologan care, la numai 13 ani, a demonstrat cĂŁ meritĂŁ a fi sprijinit sĂŁ devinĂŁ un nume ĂŽn muzicĂŁ. Concertul s-a desfĂŁsurat sub egida recent ĂŽnfiintatei Fundatii Culturale si Umanitare „Iulian Arcadie Trofin“, din Budesti (FĂŁurei).
FOTO: Seminarul Teologic Franciscan „SfĂŽntul Francisc din Assisi“ a gĂŁzduit un recital muzical de exceptie