PICÃTURA DE OTRAVÃ: Moºia lui Sturdza, revolta muntenilor ºi harababura legislativã
Bomba socialã amorsatã pe Valea Muntelui de posibilitatea ca moºtenitorii familiei Sturdza sã primeascã 27.000 de hectare de pãdure, ceea ce ar face ca pentru numeroºi veterani de rãzboi sã nu mai existe pãdure cu care sã fie împroprietãriþi, nu este deloc de neglijat. Nu e în sarcina noastrã sã stabilim dacã este sau nu legitimã cererea moºtenitorilor cu sînge albastru ºi rãmîne ca timpul sã hotãrascã dacã bomba va exploda sau nu. Poate mai îngrijorãtor este rãspunsul la întrebarea „cum de s-a ajuns aici?“ Situaþia prezentatã este urmarea fireascã ºi îngrijorãtoare a lipsei de coerenþã a sistemului de legi din România, precum ºi neadaptarea sa la realitãþile cotidiene. Dupã Revoluþie, s-a ajuns la o modã extrem de dãunãtoare: fiecare guvernare a venit ºi dat propriile legi, nu de puþine ori acestea modificînd, pe ici, pe colo, mai ales în pãrþile esenþiale, reglementãrile date de precedenta putere. Ba, mai mult, chiar legile date în ritm hei-rupist de o guvernare, pe motiv cã, uite, noi facem treabã ºi elaborãm legi sã ne-ajungã pe vreo cîþiva ani, au fost apoi amendate ºi modificate, dupã cîteva luni, de chiar guvernarea care le emisese. Aºa se face cã, în prezent, în cele mai multe domenii, sistemul legislativ se gãseºte undeva la congruenþa dintre douã mari linii directoare: „s-a schimbat modificarea amendamentului“ ºi „reglementarea e nuca, iar realitatea peretele“, cele douã potrivindu-se taman ca în vorba de duh. Aºa se face cã se ajunge la situaþii în care douã persoane, ambele cu legea în mînã, e drept poate din regimuri diferite, se bat cu pumnii în piept cã legea e de partea lor ºi au tot dreptul sã primeascã un teren. Mai distractiv e cînd terenul respectiv nici nu figureazã în scriptele administraþiei locale, existînd, astfel, ºansa ca, pînã la final, cel îndreptãþit (cine ºi cum o sã stabileascã treaba asta, nu prea se ºtie) sã fie împroprietãrit pe lunã, ori pe alte astre din galaxiile prietene în care existã excedent funciar. Revenind, harababura legislativã, ºi nu numai în domeniul funciar, duce, nu de puþine ori, la situaþii care ar putea fi comice dacã, de cele mai multe ori, nu ar fi dramatice: aºa de încîlcite a fãcut legiuitorul cãile instanþelor, încît bieþii oameni ajung sã-ºi piardã ani întregi prin tribunale, iar de cîºtigat cîºtigã, eventual, numai avocaþii.
|