Creºtinii ortodocºi intrã în Postul Mare
Creºtinii ortodocºi au intrat, de astãzi, în Sfîntul ºi Marele Post al Paºtilor, numit ºi Postul Patruzecimii sau Pãresimile. Întinzîndu-se pe o perioadã de ºapte sãptãmîni (anul acesta între 6 martie ºi pe 23 aprilie, data Paºtelui), este rînduit de Bisericã pentru curãþirea sufletului prin ajunare, rugãciune, milostenie, spovedanie ºi împãrtãºirea cu Sfintele Taine, simbolizînd postul cel de patruzeci de zile al Mîntuitorului. Începutul Postului Sf. Paºti nu are o datã fixã, aceasta fiind legatã de ziua în care se prãznuieºte marea sãrbãtoare a Învierii Domnului.
Postul sever al Paºtelui a fost precedat de o perioadã de ºapte zile de acomodare, numitã „sãptãmîna albã“, în care a fost permis doar consumul de peºte, ouã ºi produse lactate. ÃŽncepînd de astãzi, pînã în ajunul marii sãrbãtori a ÃŽnvierii, este interzis, dupã tradiþie, sã se consume mîncare de frupt, cu excepþia zilelor în care se sãrbãtoresc Buna Vestire (25 martie) ºi Intrarea în Ierusalim a Mîntuitorului (în ultima duminicã din post, înainte de ÃŽnviere, numitã ºi Duminica Floriilor), cînd se pot consuma peºte, untdelemn ºi vin.
Se spune cã, la început, Postul Mare era de nouã sãptãmîni, dar pentru cã oamenii ieºeau prea slãbiþi din primãvarã, Biserica a hotãrît sã „rupã“ din el douã sãptãmîni ºi sã le mute în varã, înainte de sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), cînd este belºug de legume ºi fructe.
Preoþii recomandã creºtinilor ca, în cazul în care nu pot posti din cauza asprimii regimului alimentar, slãbiciunii trupului, ori a stresului la care sînt supuºi, sã respecte cu evlavie mãcar prima ºi ultima sãptãmînã. De la postul „alimentar“ sînt iertaþi, în general, copiii, bãtrînii, oamenii bolnavi, femeile gravide. Dar, faptele bune, milostenia ºi cinstirea zilelor în care se sãvîrºesc slujbe religioase sînt îndatoriri de la care creºtinii practicanþi nu fac rabat.
|
Autentificare
