 Rãscoala muntenilor: Pãdurile cerute de familia Sturza stîrnesc reacþii adverse
• primarii din Ceahlãu, Hangu, Farcaºa, Grinþieº ºi Poiana Teiului susþin cã retrocedarea celor 27.000 hectare de pãdure cãtre familia Sturdza va determina proteste • conducerea Direcþiei Silvice i-a trimis la Prefecturã, iar reprezentanþii acestei instituþii au pasat problema în curtea parlamentarilor • Primarii comunelor de pe Valea Muntelui au venit, ieri, cu jalba la Direcþia Silvicã ºi la Prefecturã, încercînd sã convingã autoritãþile judeþului cã retrocedarea „in corpore“ a proprietãþilor familiei Sturdza este o mare greºealã. Ei i-au acuzat pe membrii Comisiei Judeþene de fond funciar cã au blocat intenþionat dosarele cetãþenilor îndreptãþiþi sã fie împroprietãriþi, pentru a putea fi onorate cererile urmaºilor moºierilor Sturdza care au deþinut suprafeþe foarte întinse de teren în judeþul Neamþ. Primarii din Ceahlãu, Hangu, Farcaºa, Grinþieº ºi Poiana Teiului au cerut autoritãþilor sã rezolve cu prioritate solicitãrile cetãþenilor, sugerînd cã sînt nevoiþi sã facã faþã unor tensiuni pe care ar putea sã le scape de sub control. Ei au anunþat cã nemulþumiþii ar putea veni la judeþ, iar urmãrile ar putea fi imprevizibile. Reprezentanþii Direcþiei Silvice Neamþ s-au declarat convinºi de depoziþiile primarilor, dar au aruncat pisica în curtea Prefecturii. Subprefecþii Vasile {endrea ºi Niculina Dobrilã, care le-au ascultat pãsurile, s-au declarat neputincioºi, sugerîndu-le sã apeleze la sprijinul parlamentarilor nemþeni.
Primarii de pe Valea Muntelui, „soli de pace“ în problema retrocedãrilor
Gavril Lupu, primarul comunei Hangu, considerã cã, deºi au dreptul sã primeascã titluri de proprietate pentru terenurile pe care le-au deþinut, oamenii comunei aºteaptã de circa un an un rãspuns clar din partea Comisiei Judeþene de fond funciar: „Sîntem aici pentru a discuta cu domnul director Buftea situaþia retrocedãrilor din comunele noastre. Acum am venit noi, data viitoare s-ar putea sã vinã oamenii ºi nu ºtiu ce se va întîmpla. Considerãm cã moºtenitorilor familiei Sturdza li se dau înapoi 27.000 de hectare de teren în mod nelegal. Dosarele pe care le-am trimis noi de la primãrii, încã de la începutul anului 2005, nu au fost discutate în cadrul Comisiei Judeþene de fond funciar. Astfel cetãþenii care au drept sã primeascã titluri de proprietate nu primesc nimic, dar în schimb i se dau lui Sturdza 27.000 de hectare de teren. La Primãria Hangu, ar trebui sã primim terenuri încã de la exproprierea agrarã din 1921. Sînt cetãþeni ai comunei noastre care au dosarele depuse la Prefecturã de mai bine de un an de zile. Nu au fost soluþionate intenþionat“.
Constantin {chiopu, primarul din Ceahlãu, a subliniat cã oamenii din comunã ar fi trebuit sã fie împroprietãriþi cu cîteva sute de hectare de pãdure: „Trebuiau validate dosarele primãriilor, ale cetãþenilor, iar mai apoi sã se dea curs solicitãrii lui Sturdza. Dosarele depuse de acum un an ºi jumãtate trebuiau analizate dupã vechea lege, în care se spunea cã veteranii de rãzboi au dreptul la unele suprafeþe de teren. Acum, cã legea s-a modificat ºi nu mai cuprinde aceastã prevedere, se face o nedreptate. Sînt oameni care au murit pe front, iar rudele acestora au dreptul sã primeascã ce li s-a promis. ÃŽn schimb, nu se dã cîte o jumãtate de hectar la unii amãrîþi, dar se dau 27.000 de hectare lui Sturdza.
Noi nu dorim sã nu-ºi primeascã moºtenirile, dar sã primeascã ºi aceºti bieþi oameni ceea ce li se cuvine“.
De cealaltã parte a baricadei, procuratorul Nicolae Bujor, care reprezintã interesele familiei princiare, a subliniat cã statul român are niºte datorii pe care trebuie sã ºi le onoreze: „Legea 247/ 2005 este foarte clarã ºi, ca urmare a prevederilor din acest act normativ, familia Sturdza trebuie sã primeascã puþin peste 27.000 de hectare, aºa cum era menþionat în actul de proprietate din 6 martie 1945. Restul sînt vorbe. Membrii familiei Sturdza au contestat exproprierile fãcute în acea perioadã, dar cu pistolul la tîmplã, dupã metoda ruseascã. Nu au avut ce face. Toatã lumea ar trebui sã primeascã terenurile cuvenite, dar nu este corect ca familia Sturdza sã fie lãsatã la urmã. Dacã a dat Sturdza, de ce sã nu dea ºi statul?“.
Pasarea pisicii între autoritãþi
Ion Buftea, directorul Direcþiei Silvice Neamþ, a dat asigurãri cã întîlnirea cu primarii s-a terminat fãrã divergenþe de opinii, dar cã decizia va aparþine Prefecturii: „Pînã cînd nu va fi discutat cazul în cadrul Comisiei Judeþene de fond funciar, nu putem promite nimic. Dupã acest termen vom ºti ce se va întîmpla ºi cu propunea noastrã“.
La finalul întrevederii de la Prefecturã, subprefectul Vasile {endrea ºi-a declarat neputinþa în rezolvarea problemei, sugerînd primarilor sã cearã sprijin parlamentar: „Titlurile de proprietate emise pe terenuri situate pe moºia expropriatã a familiei vor rãmîne valabile. {i urmaºii familiei princiare vor trebui împroprietãriþi. Existã o rezervã de douã milioane de hectare de teren în România. Cea mai mare partea a proprietãþii Sturdza va fi pe vechiul amplasament, în rest, se vor da terenuri ºi în locuri învecinate, dupã cum prevede legea. Cred, însã, cã primarii ar trebui sã se adreseze ºi parlamentarilor de Neamþ. Este adevãrat cã noua legislaþie nu mai prevede nimic referitor la terenurile pentru veterani, aºa cã ne confruntãm cu o problemã“
Documentele „vorbesc“ despre înjumãtãþirea terenului revendicat de Sturdza
Reamintim cã Direcþia Silvicã Neamþ a ajuns la concluzia cã familia Sturdza nu ar trebui sã primeascã toatã suprafaþa împãduritã, revendicatã ca fiind proprietate privatã pînã în 1941. Inginerii Mihai Singureanu, Neculai Gogu ºi Codrin Cojocaru au întocmit o notã de constatare, care a fost trimisã ºi Comisiei Judeþene de fond funciar, din care rezultã cã suprafaþa care ar trebui retrocedatã prinþului Dimitrie Sturdza este cu puþin peste 14.000 de hectare, adicã doar jumãtate din suprafaþa totalã revendicatã în judeþele Neamþ ºi Harghita. În comunicare se menþiona cã, din documentele doveditoare, rezultã cã, pînã în 1941, Mihai Sturdza deþinea 27.234 de hectare de teren, din care 26.100 hectare de pãdure, 139 hectare de poieni interioare ºi o suprafaþã de 904 de hectare de goluri de munte. Cea mai mare parte a acestei suprafeþe este în Neamþ (25.091 hectare), diferenþa fiind în Harghita (2.052 hectare). De asemenea, în nota de constatare se fãcea referire la documentele privind aplicarea Legii de Reformã Agrarã din 1945, din care a rezultat cã din Domeniul Hangu a fost expropriatã o suprafaþã de 10.707 hectare. În continuare, pentru a determina suprafaþa pe care membrii familiei Sturdza sînt îndreptãþiþi sã o primeascã, inginerii de la Direcþia Silvicã au aplicat urmãtorul algoritm: au scãzut din suprafaþa totalã a domeniului, de 27.143 de hectare, cele 10.707 care au fost expropriate, apoi pe cele 2.052 din Harghita ºi a rezultat cã suprafaþa pe care sînt îndreptãþiþi sã o primeascã urmaºii familiei princiare, în Neamþ, este de 14.384 de hectare. Concluzia a fost cã familia Sturdza a deþinut o suprafaþã împãduritã de 18.285,87 hectare, iar nu de 24.180,72 hectare cîte era specificat în Studiul General din Bazinul Ceahlãu, întocmit în 1949.
|
Autentificare
