Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 2 Martie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Arme ºi... arme

Arme ºi... arme

Trãim cu impresia (falsã) cã lumea zilelor noastre, mereu mai ticãloºitã ºi mai avidã de putere, a imaginat tot felul de arme cu putere de distrugere în masã, care le pun în umbrã pe cele denumite convenþionale. Existenþa sau presupunerea existenþei lor au declanºat nenumãrate stãri conflictuale, departe de a contribui la pacea ºi liniºtea planetarã. Mulþi dintre contemporani trãiesc însã cu iluzia sau credinþa cã asemenea arme, cu impact uriaº asupra populaþiei, sînt invenþii recente. Dar iatã cã istoria îºi face datoria ºi ne descoperã adevãruri uitate sau ascunse, care meritã readuse în memoria oamenilor.
1916. La data de 3/17 august, dupã o perioadã îndelungatã, plinã de frãmîntãri, România a întrerupt starea de neutralitate faþã de Puterile Centrale. ªi cum intrarea în rãzboi nu însemna lipsã de fair-play faþã de fostul partener ºi aliat de timp de pace, chiar dacã în grabã, corpul diplomatic german pãrãsea þara în condiþii normale, asigurate de statul român. Dar chiar a doua zi, dînd curs unor suspiciuni ale serviciilor secrete, Prefectura de Poliþie Bucureºti ordona o descindere. ÃŽn grãdina Legaþiei germane, „între al 8-lea ºi al 9-lea arbore numãrînd de la colþul clãdirii, la 50 de cm adîncime“ sînt descoperite mai multe lãzi. Unele conþineau 50 de „maºini infernale“ (dispozitive explozibile) fiecare cu fitilul ºi detonatorul respectiv ºi 6 flacoane cu lichid. „Maºinile infernale“ au fost trimise la Laboratorul Pirotehnic al Armatei, care le-a analizat ºi le-a gãsit perfect funcþionale (fiecare „maºinã infernalã“ avea 1 kg, de exploziv, 200 gr din acesta putînd distruge „un picior de pod“ sau „o clãdire mare“), iar flacoanele au fost expediate la Institutul de Patologie ºi Bacteriologie condus de savantul Victor Babeº, care semneazã buletinele de cercetare. Rezultatele sînt uluitoare: inoculãrile la cobai au produs moartea acestora în 30 de ore de la injectare, iar disecþia a arãtat afectarea masivã a tuturor organelor interne, cu antrax. ÃŽnsãmînþarea pe mediile specifice au pus în evidenþã culturi foarte virulente de bacili antrax ºi glanders, care pot provoca îmbolnãvirea cu antrax a animalelor mari ºi, în lanþ, epizootii ºi epidemii severe.
Interesant este „modul de folosire“ specificat de producãtor: „conþinutul fiecãrui flacon este suficient pentru 200 de cai sau vite cornute. Recomandabil este ca substanþa sã fie picuratã în gura fiecãrui animal. Dacã nu este posibil… se va amesteca în furaje“.
Cercetãrile ulterioare au dezvãluit cã materialele au fost introduse în þarã prin intermediul unor vecini, prin filierele diplomatice care nu se supun controlului vamal.
Faptele au fost cunoscute, intenþiile uºor de închipuit. Americanii au tipãrit, în 1917, o cãrþulie cu numai 15 pagini (vezi foto), conþinînd în amãnunt date despre eveniment, ca ºi copiile protocoalelor de cercetare.
Comentariile sînt (aproape) de prisos. Relaþii, colaborare, cooperare, într-ajutorare, parteneriat, încredere, respect reciproc etc., etc., au fost ºi rãmîn simpli termeni de dicþionar, care nu pot acoperi realitãþile ºi destinul þãriºoarelor prinse în iureºul luptei pentru dominaþie ºi putere. Cît despre armele în sine, ele sînt vechi de cînd lumea. Noi ºi sofisticate sînt numai mijloacele de a le face active. ÃŽn rest… nu degeaba spunea cine spunea cã „vecinul cel mai bun al României este Marea Neagrã“.

Articol afisat de 1489 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Dr. Virgil RÃZEªU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective