Ochiul public: Pîrîul cu parter ºi trei etaje
ÃŽn urmã cu cîteva sãptãmîni, n-am avut ce face ºi am produs un comentariu destul de sãltãreþ ºi ironic pe seama modului în care se desfãºoarã campania de informare ºi conºtientizare publicã despre cum vor pre-sorta pietrenii, la domiciliu, deºeurile menajere. Cine a vrut sã se distreze s-a distrat, iar cine s-a simþit vizat s-a enervat. Reacþiile din partea autoritãþilor locale ºi a administratorilor gunoaielor noastre nu s-au lãsat aºteptate. Paginile publicitare au luat drumul ziarelor - mai puþin „Monitorul“, fireºte - ºi diriguitorii urbei au zis, probabil, cã au rezolvat problema. Ce-are asta cu dezbaterea publicã am explicat în alte ocazii; interesantã a fost însã reacþia unor pietreni, care s-au grãbit sã foloseascã deja noile pubele, dar fãrã a þine cont de „codul culorilor“ menajere.
A venit apoi pe la noi Jonathan Scheele. La întîlnirea de lucru, de la Palatul Administrativ, ºeful Delegaþiei Comisiei Europene a confirmat (de parcã mai era nevoie?!) primarului ªtefan ºi viceprimarului Stoica rolul comunicãrii în implementarea unui proiect atît de ambiþios. Evocînd experienþa altor þãri, a precizat cã în Marea Britanie a fost nevoie inclusiv de mãsuri punitive la adresa indisciplinaþilor care încãlcau regula jocului ecologic. Ce nouã abordare vor pune în operã autoritãþile locale - atît de reactive ºi nu proactive în acþiuni - e greu de mirosit în acest moment. Pe unde ºi cum vor ateriza paginile de publicitate prea puþin conteazã, fiindcã nu asta-i soluþia, deºi ajutã. Oricum, pietrenii aºteaptã probe concrete despre acel respect atît de des invocat de la o binecunoscutã adresã de pe Strada ªtefan cel Mare.
Cu siguranþã, se vor gãsi destule voci care sã susþinã cã n-am ce face ºi caut nod în papurã, mai cu seamã acum, cã a venit venit zãpada care va acoperi gunoaiele. Despre nod în papurã ºi vendete personale se vorbeºte, de fapt, tot timpul cînd deranjezi autoritãþile ºi prost înþeleasa ordine localã. Amintirile din timpul campaniei „Monitorului“ împotriva abuzurilor de la Inspectoratul ªcolar ar trebui sã fie încã proaspete, nu? Uite, acolo s-a miºcat ceva! ÃŽncet-încet, accesul presei în instituþie a fost repus în drepturi, ba un inspector special va face ºi ore suplimentare. Inutil sã subliniez de partea cui a fost dreptatea ºi cine acoperea mizeria. (ÃŽn privinþa protestului cu tricouri, susþinut de acest cotidian, fac un pustiu de bine celor care se spalã pe ochi cu zeamã de sãgeþi ºi îi anunþ cã a fost gustat de oaspeþii oficiali de la Bucureºti. Atît, e suficient ca sã nu mai batã cîmpii pe unde.)
Pe acest fond, nu pot decît sã regret ºi sã îmi cer scuze publice pentru ratarea unui subiect delicios. L-am tot amînat, în ideea de a-l lega de valorile europene (sic!), poate ºi dorind sã-l promovez pe prima paginã a ziarului cu o ocazie specialã, pînã m-am hotãrît sã-l plasez într-un comentariu. Chestie de nod ºi papurã, nu? Subiectul porneºte de la o tablã. Da, o tablã, una dintre acelea inscripþionate, care se planteazã în ºantiere ºi te informeazã despre ce lucrare se face, cine e beneficiarul, cine construieºte, cine-i proiectantul º.a.m.d. Tabla cu pricina a „crescut“ vizavi de blocul turn de la „Unic“, unde se construieºte o mîndreþe de sediu pentru Apele Române. Lumea trece pe lîngã ea ºi nu citeºte, bucurîndu-se de o clãdire frumoasã, cu parter ºi trei etaje, ce ia locul unei foste gropi de coºmar. Dar pe tablã ce scrie? Scrie cã lucrarea se numeºte „Amenajare albie pîrîu Cuejdi“. Cred cã e de prisos sã mai întreb ce are clãdirea cu pîrîul, doar trãim în Piatra Neamþ. Porcãria e la vedere ºi nimeni nu are nimic împotrivã. ªi, sincer vorbind, n-aº crede cã niºte glumeþi au fãcut o glumã schimbînd tabla, aºa, în bãºcãlie. Noroc cã undeva, într-un calculator, rãmîn fotografiile-martor…
Aºa se face cã realitatea mã obligã sã reiau o concluzie mai veche, anume cã, la Piatra Neamþ, numai dacã nu vrei nu gãseºti probe cã sîntem o urbe a tuturor posibilitãþilor, în ciuda faptului cã aparent nu se întîmplã mare lucru. ªtim cine lucreazã pentru noi - problema e dacã putem dormi liniºtiþi.
|