 Dedesubturile taximetriei, în Neamþ
1. Legea taximetriei - lege anticorupþie
Pînã în 2003, taximetria era al doilea mare sector al transportului public de persoane, cu mijloace auto, care se perfecþionase în ilegalitãþi, unde la „loc de cinste“ se situau frauda fiscalã, spãlarea de bani ºi jecmãnirea cãlãtorului.
Legea nr. 38/2003 - numitã Legea Taximetriei - a fost prima ºi singura lege anticorupþie din domeniul transportului rutier.
Duritatea legii a stîrnit reacþii vehemente în zonele interlope ale taximetriei, ale cãror ecouri nu s-au stins încã, existînd ºi menestreli în soldã. Majoritatea contestatarilor nu doresc decît sã se revinã la „momentele de glorie“, cînd, timp de 12 ani, dupã 1990, taximetria în România a fost „sat fãrã cîini“.
Erau necesare mãsuri severe de selecþionare a taximetriºtilor, privind autorizarea ºi atestarea lor, precum ºi mãsuri de personalizare a taxiurilor, pentru a putea pretinde cã România, cu cele peste 41.000 de taxiuri ºi peste 60.000 de ºoferi taxi, este o þarã care se poate compara cu alte þãri europene.
2. Ce model de taximetrie ne-am ales?
Pentru cine nu ºtie, în Europa existã mai multe modele de taximetrie ºi România nu putea adopta numai unul dintre acestea sau o combinaþie compatibilã cu pretenþiile propriei pieþe a serviciilor. Legea românã trebuia sã aleagã între reglementarea excesivã a þãrilor sudice (Italia, Grecia, Turcia), reglementarea moderatã a centrului (Spania, Franþa, Germania) sau reglementarea limitatã a nordului (Suedia, Norvegia).
Modelul românesc de taximetrie ales are reglementãri preluate din taximetria germanã ºi cea greacã, fiind un amestec între balcanism ºi rigoare.
3. Ce face din taximetrie românul, cînd este escroc?
Spiritul inventiv al românului escroc a gãsit ºi de data aceasta soluþii pentru a ocoli legea sau pentru a o aplica altfel decît este. Legea prevede ca taxiurile sã fie dotate cu aparate de taxat pentru a se bloca evaziunea fiscalã, dar ºi de a proteja cãlãtorii de abuzul de suprataxare. Unii taximetriºti, ºi nu puþini la numãr, cu sprijinul „dezinteresat“ al unor autoritãþi precum primãriile, direcþiile de finanþe ºi inspectoratele de metrologie, utilizeazã aparate de taxat precum cele de tip Microsif, a cãror programe pot fi uºor de mãsluit. Cu astfel de „ºtifturi“ în dotarea taxiurilor, „jaful la drumul mare“ poate continua. Legea prevede ca nici un taxi sã nu poatã activa fãrã a fi autorizat.
Unii taximetriºti circulã fãrã autorizaþie, cu autorizaþie falsã sau autorizaþia „se împrumutã“ de la un taxiu la altul.
Legea prevede personalizarea taxiurilor în trafic, pentru a se detaºa vizual cu mare uºurinþã. Se fac intervenþii, cu mari costuri de efort, demne de o cauzã mai bunã, ca aceastã personalizare sã nu mai existe, pentru a se reveni la haosul dinainte de 2003.
Legea mai prevede calificarea profesionalã a taximetriºtilor, dupã standarde ocupaþionale europene, precum ºi urmãrirea respectãrii acestor standarde de cãtre asociaþiile profesionale, alte autoritãþi neavînd acest rol.
Grupurile de interese de tip mafiot din taximetrie au înfiinþat asociaþii patronale, menite sã acapareze ºi sã deþinã controlul asupra marii mase a taximetriºtilor.
Nici asociaþiile sindicale nu se dau în lãturi de a pune mîna pe taximetrie, aºa cum au pus pe transportul public de cãlãtori cu autobuzele ºi mai ales cu microbuzele.
4. Autoritatea Rutierã, prin decizii ilegale, susþine interesele grupurilor mafiote
ÃŽn Neamþ, supravegherea activitãþii profesionale a taximetriºtilor o realizeazã filiala Camerei Naþionale a Taximetriºtilor. Certificatul de „bunã practicã“, numit Recomandare, îl elibereazã aceastã camerã, singura îndreptãþitã de lege sã o facã.
Asociaþiile patronale sau sindicale se calcã în picioare pentru a prelua aceastã prerogativã de a da Recomandãrile, fie în scopul de a deþine controlul, fie de a le transforma în minã de aur.
La Bucureºþi, ca replicã la Camera Taximetriºrilor s-a înfiinþat anul trecut o asociaþie patronalã cu sigla ANPOTR, aflatã sub patronajul unor interese interlope, decise sã controleze Taximetria din România. Sub presiunea intereselor respective, Autoritata Rutierã Românã a impus recunoaºterea în teritoriu a ANPOTR, care se dovedeºte a avea ramificaþii în zona politicului (PD) ºi a sindicatelor ºoferilor.
6. Conflictele din taximetria nemþeanã sînt datorate iresponsabilitãþii conducerii filialei Camerei Taximetriºtilor
Conflictele din taximetria nemþeanþ, atît din Piatra Neamþ, cît ºi din Roman nu au altã sursã decît în subteranele luptei pentru supremaþie în sector, duse la centru, între cercurile de interese mai sus pomenite. La filiala nemþeanã a Camerei Taximetriºtilor actuala conducere, aflatã în derivã sub aceste presiuni, face greºeli de management ºi de comportament impardonabile, stîrnind nemulþumirea fireascã a taximetriºtilor. Camera percepe cotizaþii prea mari ºi realizeazã cheltuieli de personal nejustificate, în timp ce ANPOTR, bazîndu-se pe fonduri dubioase, nu pretinde ºi nu cheltuie mai nimic, ceea ce seamãnã foarte mult cu politica de dumping practicatã pentru falimentarea adversarului.
7. Ce-i de fãcut?
La Neamþ, Camera Taximetriºtilor trebuie sã-ºi analizeze cu luciditate situaþia ºi cu ocazia adunãrii generale din luna aceasta sã-ºi aleagã o conducere compatibilã cu interesele ei ºi cu exigenþele legislaþiei, Sã nu se uite cã cel puþin jumãtate din persoanele care compun Biroul executiv al Camerei nu mai au nici o tangenþã cu taximetria.
Persoana aleasã pentru a conduce Camera pentru urmãtorii patru ani trebuie sã cunoascã bine problemele taximetriei, sã aibã personalitate ºi sã fie total independentã de orice imixtiune din zona politicului, sindicalã, a ANPOTR sau a dispeceratelor taxi.
Apropo de dispecerate, Legea taximetriei le-a acordat prea multã atenþie ºi acestea au devenit prea posesive, ceea ce se impune corectat.
8. ÃŽn loc de epilog
Din ziarul Vestea aflãm, prin intermediul unei întregi suite de fotografii color, relaizate sub patronajul domnului Soroceanu, despre deplasarea domniei sale ºi a echipei de volei Unic prin cantoanele Elveþiei. Domnul Soroceanu este un personaj pe care megalomania care îi cam dã tîrcoale îl împinge în derapaje verbale, declarînd prin tîrg cã-i port o fricã, ceva de speriat. Ca dovadã de cîtã dreptate are, am sã-i spun cã din cele 25 de fotografii reproduse, mi-au reþinut atenþia doar douã. Una pe care domnia sa mi-o dedicã, în care a pozat un taxi, de care se mirã de ce în Elveþia nu este galben. Este mirarea ardeleanului care a vãzut pentru prima oarã girafa. Îi stau la dispoziþie cu explicaþii, ºi în definitiv Europa nu se rezumã la Elveþia. Cealaltã fotografie este cea în care domnul Soroceanu este pozat, mîndru, alãturi de o vacã bãlãþatã elveþianã, cuplu valoros, din care, dupã spusele domniei sale, numai vaca valoarezã 1.000 euro.
|
Autentificare
