„Se impune o restructurare ºi o debirocratizare în special a aparatului administrativ central“
• interviu realizat cu senatorul PNL ªerban Strãtilã Reporter: Cît de tare trebuie sã plîngem dupã acordul cu Fondul Monetar Internaþional?
ªerban Strãtilã: Acordul cu FMI funcþioneazã în vechea formã pînã la jumãtatea anului viitor, aºa cã nu putem vorbi despre o rupturã definitivã. Chiar dacã în acest moment România nu are neapãrat nevoie de împrumuturi de la FMI, va trebui gãsitã o modalitate de continuare a colaborãrii pentru cã, dincolo de niºte cerinþe imposibil de îndeplinit de þara noastrã cum ar fi deficitul bugetar zero, delegaþia fondului a sesizat ºi unele aspecte care trebuie sã ne dea de gîndit dintre care aº enumera douã: creºterea foarte importantã a fondului de salarii bugetare ºi o anumitã necorelare a politicilor fiscale, monetare ºi economice, care au dus la un deficit fãrã precedent a balanþei comerciale. Vreau sã fie foarte clar: nu sînt pentru plafonarea salariilor în instituþiile bugetare, dar cred cã se impune o restructurare ºi o debirocratizare în special a aparatului administrativ central, astfel încît fondurile alocate veniturilor salariale sã poatã fi controlate. Nu înþeleg cum în condiþiile în care ne dorim informatizare, eficienþã ºi transparenþã, România îºi poate permite un aparat birocratic de peste 307.000 persoane care, inevitabil, pentru a-ºi justifica necesitatea promoveazã pe diferite canale tot felul de reglementãri, para-reglementãri ºi taxe. În privinþa deficitului comercial, FMI are perfectã dreptate ºi, în opinia mea, politica BNR de a controla inflaþia exclusiv prin pîrghii monetare ºi valutare nu va avea efecte benefice în economia realã dacã nu vor fi combinate cu mãsuri mai hotãrîte de sprijin a producãtorilor în plan fiscal ºi pentru retehnologizare.
Rep.: „Afacerea“ Rompetrol dã în clocot. Cum comentaþi telefonul pe care l-a dat premierul procurorului general ºi faptul cã anchetatorii au luat la puricat conturile unor politicieni, afaceriºti ºi ziariºti?
ª.S.: În privinþa telefonului dat de premier aº prefera sã nu comentez prea mult. E o problemã pe care Cãlin Popescu Tãriceanu va trebui sã o lãmureascã. În plus, nu ºtiu dacã e o chestiune atît de gravã ºi dacã nu cumva e la mijloc o campanie orchestratã împotriva lui. Ziarele din ultimele zile acrediteazã ideea asta. Poate n-ar fi rãu sã remarcãm cã, în anii anteriori, erau demonstrate fapte mult mai grave, trafic de influenþã în adevãratul sens al cuvîntului. Acum, pentru cã Tãriceanu a dorit sã afle personal cum stau lucrurile în acest caz, mulþi îi sar la gît. Ilie Botoº a spus doar cã s-a interesat de acest caz, nu cã i s-ar fi cerut vreo mãsurã anume. Iar Patriciu a fost eliberat de o instanþã ºi nu de subordonaþii procurorului general. În paralel, ancheta îºi urmeazã cursul firesc ºi eu sînt convins cã se va face luminã. Cît priveºte conturile, aici chiar cã nu-i nici o problemã, cîtã vreme se respectã legea! Dacã existã informaþii privind nereguli, instituþiile abilitate pot sã verifice conturile oricui, ºi pe-al meu. Cu toþii trebuie sã respectãm legea, indiferent dacã sîntem politicieni, oameni de afaceri, oameni de culturã sau ziariºti! Ce-i rãu în verificarea conturilor? Au ceva de ascuns?
„Dacã aº fi cadru didactic, probabil cã ºi eu aº ieºi în stradã“
Rep.: Ce pãrere aveþi despre problemele privind finanþarea învãþãmîntului ºi despre greva anunþatã de dascãli?
ª.S.: Dacã aº fi cadru didactic, probabil cã ºi eu aº ieºi în stradã, pentru cã în învãþãmînt au rãmas probleme mari în ceea ce priveºte finanþarea. Dar ca parlamentar care a studiat cu atenþie legea bugetului, aº vrea sã spun cã pentru moment nu existã soluþii spectaculoase. S-a convenit sã fie mãrite sumele destinate învãþãmîntului, dar nu se poate ajunge la nivelul cerut de sindicate. Haideþi sã nu uitãm cã am avut inundaþii foarte costisitoare în acest an! Pentru acei oameni afectaþi e nevoie de case, de drumuri, etc. Apoi sînt cheltuieli mari privind integrarea. Personal, am fost pentru diminuarea bugetului Parlamentului ºi voi rãmîne pe aceastã poziþie. Mai mult, am înaintat un amendament, împreunã cu senatorul PNL de Botoºani Mihai Tabuleac, prin care ceream ca diferite sporuri legate de drepturile salariale din administraþie (cum ar fi „salarii de merit“, „ore suplimentare“, „fond de premii“, „cheltuieli cu colaboratorii“ etc.) sã rãmînã la nivelul celor din acest an, iar banii rezultaþi din aceastã economie sã fie direcþionaþi spre bursele destinate elevilor ºi studenþilor. ªi e valabil pentru toþi ordonatorii de credit. Vreau sã spun cã s-au identificat fonduri de peste 737 miliarde lei vechi, care ar fi foarte necesare capitolului „burse“ care în bugetul din 2006 este sub prevederea din 2005.
Dacã s-ar accepta acest amendament, s-ar da curs, pe undeva, ºi cerinþei delegaþiei FMI de a se limita creºterea fondului de salarii ºi chiar opiniei primului-ministru, care, la reuniunea Consiliului reprezentanþilor naþionali al PNL a afirmat cã într-adevãr, învãþãmîntul are nevoie de fonduri suplimentare în special în ceea ce priveºte sprijinirea elevilor ºi studenþilor.
|