O victorie cît încã o înfrîngere
Succesul pe care presa naþionalã, cu "Evenimentul zilei" în rol de vîrf de atac, îl savureazã în aceste zile este unul muncit-muncit ºi ar merita sã devinã încã un caz de studiu pe la post-licealele ajutãtoare pentru viitoarele persoane publice. Nu e nici prima, nici cea mai spectaculoasã victorie a presei împotriva… sistemului ticãloºit. ÃŽnsã capitalul de antipatie publicã adunat de prietena Norvegiei, într-un timp atît de scurt, cred cã l-a depãºit categoric pe al renãscutei moraliste Zoe Petre. Elena Udrea ajunsese sã fie perceputã ca un etalon al dispreþului ºi sfidãrii din curtea Cotrocenilor. Scandaloasele afaceri ale soþului Dorin Cocoº pãreau de-o banalitate exemplarã prin comparaþie cu neclintirea soþiei. Plasarea ei în centrul de comandã declarat al campaniei naþionale anticorupþie nu rima logic cu nimic. Cum ºi logica nu mai e logicã în þara noastrã, rãmînea sã trecem pe rãbdare ºi tutun, sã aºteptãm sã vedem cine cedeazã primul. Oficial, se vorbeºte de o demisie a Elenei Udrea. De fapt, asistãm la încã o înfrîngere a preºedintelui Bãsescu.
Cu celebra blondã în curte, credibilitatea luptei duse împotriva corupþiei era la pãmînt. De ce-o fi trebuit sã treacã atîta timp sã se convingã ºi Matrozul (pe care-l luase gura pe dinainte s-o apere pe madam-þinta-presei!), numai el poate rãspunde. Din pãcate, de prea multe ori, preºedintele a ajuns sã dea rãspunsuri la întrebãri ºi probleme puse de el însuºi. Depãrtarea lui de realitate devine o certitudine, de la o zi la alta. Între Traian Bãsescu de anul trecut (candidatul) ºi cel de azi (preºedintele) e o diferenþã consistentã, pe care pare sã n-o observe. Sau sã nu i se spunã. Sau sã n-o creadã. Seriozitatea lui e în gravã suferinþã ºi omul pare sã nu aibã nimic împotrivã. O þarã nu se conduce cu glumiþe, intrigi ºi rãfuieli personale.
Acelaºi preºedinte demonstreazã încã un lucru grav, din zona unde alegi pe faþã între mumã ºi ciumã ca tratament aplicat. Nu demult, mulþumea public Serviciului Român de Informaþii pentru contribuþia decisivã la eliminarea unor aspiranþi la funcþii de secretar de stat, care erau gata antrenaþi ºi calificaþi sã meargã la Guvern în misiune privatã. Oare acelaºi SRI, în ipoteza caraghioasã cã Matrozul nu ºtia pe cine aduce la Palat, sã nu-l fi avertizat în privinþa doamnei Udrea? Din douã, logic gîndind, ar trebui sã se fie una: ori profesioniºtii de la SRI nu i-au spus nimic, ºi atunci sînt buni de platã; ori i-au spus, ºi Bãsescu e bun de platã. Cum ºtim în ce fel stã treaba cu logica ºi deciziile logice în România, mã tem cã nu se va întîmpla nimic.
În cazul familiei Cocoº, la fel ca ºi în cel ceva mai celebru al fruntaºului PSD Dan Ioan Popescu, corupþia este cuvîntul cheie. Recent, folosindu-se de lipsa unor probe zdrobitoare împotriva sa, pe DIP l-a dat iar tupeul afarã din casã ºi a ameninþat cã va da Statul în judecatã. Numai cã, aºa cum spunea cîndva Mircea Toma de la "Academia Caþavencu", în privinþa lui DIP corupþia de dovedeºte prin efectele activitãþilor lui. E limpede cã aceastã judecatã se aplicã ºi familiei Cocoº. Dar, în lipsa probelor, rãmîne tot o judecatã, rãmînem tot cu impenetrabilul sistem ticãloºit. Marea corupþie ºtim cã nu are frontiere de partid. Ce face Monica Macovei la Justiþie se bucurã în continuare de preþuirea noastrã, dar nu e suficient. Deºi se pune accentul pe depolitizarea unor acþiuni ºi decizii, combaterea corupþiei politice þine evident de o decizie politicã. Mai clar, cineva ar trebui sã rupã sistemul. Iatã cã, în ciuda angajamentelor de mai an, reînnoite în diverse ocazii, pe sub nasul preºedintelui nu zboarã liºiþe lovite de gripã aviarã, ci zburdã marea corupþie politicã. ªi zburdã în voia cea mare. Cei aflaþi acum la împãrþirea bucatelor numai îngeraºi nu sînt. O confirmã din ce în ce mai mulþi fruntaºi din cadrul Coaliþiei. E drept, o fac cu discreþie, chiar cu teamã. Dar, e mai mult decît nimic. Cîtã vreme nu eliminã corupþii lor, sînt ºanse mici sã fie combãtuþi pe bune mai vechii prãduitori. Dacã, aºa cum scris ºi în alte rînduri, în spatele uºilor închise se va negocia cine ºi cum sã fie sacrificat pe altarul public, parcã-þi vine sã-þi iei lumea-n cap. Cînd te gîndeºti cã normal ar fi sã plece ei în bejenie, ai deja ºanse sã descoperi proporþiile înfrîngerii noastre (ºi) din spatele acestei atît de rîvnite victorii împotriva clanului Cocoº.
|