„Noi, oamenii, n-am �nv�tat nimic din toat� istoria omenirii“
• interviu realizat cu actrita Maia Morgenstern Protagonista
Actrita Maia Morgenstern are o carier� pe c�t de spectaculoas�, pe at�t de trainic�. Dup� o scurt� ucenicie la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt, s-a av�ntat �n munca de creatie artistic� a Teatrului Evreiesc de Stat din Bucuresti si satisfactiile, binemeritate, nu au �nt�rziat s�-si fac� aparitia. Numeroasele roluri pe scenele bucurestene, �n filme rom�nesti, i-au deschis portile afirm�rii internationale. Selectarea ei �n controversatul film al lui Mel Gibson „Passion of the Christ“ i-a adus o notorietate pe baza c�reia a obtinut numeroase alte contracte �n productii ale unor regizori de marc�.
Recitalul dramatic din „Lost Tango“, reeditat �n spectacolul de s�pt�m�na trecut� pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamt, i-a permis ca, al�turi de fiul s�u, Tudor Aaron Istodor, si sub �ndrumarea regizoral� de subtil rafinament a lui Moshe Yassur, s� fac� o adev�rat� demonstratie de virtuozitate si fort� actoriceasc� �n fata publicului pietrean.
Complicii
Mario Diament este un nume mai putin cunoscut �n lumea cultural� rom�neasc�, �n ciuda faptului c� dou� dintre creatiile sale dramatice - „The Book of Ruth“ si „Blind Date“ - au avut premierele europene la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti. Cea de a treia, „Lost Tango“, avea s� fie montat� de c�tre regizorul Moshe Yassur la acelasi teatru, av�nd premiera la 26 noiembrie 2001, la sapte ani dup� ce v�zuse pentru prima oar� lumina rampei, sub titlul „Interview“ la Teatro San Martin din Buenos Aires. La doi ani dup� premiera absolut�, a fost jucat� de Ellen Simmons si David Kwiat la Hollywood Boulevard Theatre, iar �n anul 2005, �n regia lui Rafael de Acha, celebrii Euriamis Losada si Barbara Sloan au �ntruchipat-o pe scena de la Coral Gables New Theatre din Florida.
Mario Diament s-a n�scut la 17 aprilie 1942 la Buenos Aires, Argentina, tara unor semi-zei precum Gardel, Eva Peron, Che Guevara si Diego Maradona. Prozelit si emul al lui Borges, pe care �l socoate a fi drept un „Homer al literaturii argentiniene, marea figur� literar� a secolului al XX-lea“, Diament este jurnalist si playwriting la Florida International University din Miami si colaboreaz� frecvent cu cotidianul argentinian „La Nacion“.
Moshe Yassur, regizor de talie international�, evreu iesean de bastin�, bolnav de teatru �nc� din copil�rie, vietuieste la New York si monteaz� �n r�stimpuri si la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti. Spectatorii pietreni �si amintesc, s�nt sigur, montarea pertinent� a „Sonatei Kreutzer“, prezentat� �n limba idis �ntr-o editie de acum trei ani a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamt. Dup� spectacolul de atunci, �mi amintesc, Moshe Yassur s-a str�duit s�-mi furnizeze argumente menite s� spulbere complexul provincial care, spunea el, este, nici mai mult nici mai putin dec�t o stare de spirit.
Din nou ca acas�
Refugiat� �n cabin�, marcat� �nc� de efortul prelungului travaliu scenic, Maia Morgenstern, cu demachiantul pe fat� si f�c�nd fat� cu entuziasm efuziunilor sentimentale ale vechilor amici ce-i str�juiesc usa �ntredeschis� a cabinei, accept� cu politete si, dup� cum ne asigur�, cu mare pl�cere, s� stea de vorb� cu un reprezentant al presei. Si, asa dup� cum era de asteptat din partea unei personalit�ti educate prin art� si cultur�, o face cu �ndatoritoare amabilitate si fireasc� familiaritate.
M� ascult� cu atentie, priveste �n ochi si ascult� r�bd�toare prelungul meu exordiu menit s� justifice inopinata dar, �ntr-un fel, previzibila abordare. M� hot�r�sc, �n sf�rsit s� fiu mai concret...
Reporter: V� simtiti, cum s-ar spune, ca acas� pe scena Teatrului Tineretului...
Maia Morgenstern: Chiar dac� nu as vrea s� am acest sentiment, chiar s� revin� momentele dificile... Pentru c� au fost si momente dificile. Existenta mea aici, �n Piatra Neamt, a fost marcat�, a stat sub semnul unor vremuri grele, dificile, complicate, b�ntuite de lipsuri materiale, de lipsuri spirituale, de tot felul... Si legenda frumoas� a teatrului din Piatra Neamt p�lea sub povara unor vremuri tulburi, grele, �nc�rcate de s�r�cie si ipocrizie.
�n c�utarea luminii
Rep.: Dar ati plecat. Probabil, s� �nt�lniti lumina.
M.M.: Am plecat si n-as zice c� am �nt�lnit lumina atunci. Nuuu! Tot erau vremuri grele. Dar am revenit. Acum s�nt tot aici si r�sar f�r� s� vreau... Am nostalgie. Lucrurile frumoase, lucrurile duioase, dulceata acestor meleaguri. Nu vreau s� fie asa! Voiam s�... Nu stiu ce voiam; habar n-am! Probabil c� m� b�nuiam c� o s� fiu din nou acelasi arici, care m� cunosc c� s�nt �n multe ocazii. Dulceata, nostalgia, parfumul, tapiteria usilor, greutatea cortinei... sc�rt�itul lemnului, rezonanta acustic� a s�lii... care-ti r�spunde...
Rep.: Cum v� simtiti �n acest spectacol? Ce ati descoperit nou?
M.M.: Mi-e foarte aproape si, �n acelasi timp, foarte departe acest spectacol. Tot ce nu vrem s� recunoastem - �mi aleg cuvintele si am s� v� rog frumos s� p�strati exact ceea ce �ncerc s� sugerez si s� spun - iese aici la iveal�. Lucruri pe care nu vrem s� le recunoastem �n sinea noastr�, a fiec�ruia dintre noi, lucruri care ne s�nt departe si spunem „asta la altii se �nt�mpl�, la mine niciodat�“. De fapt, ur�ciuni ne b�ntuie pe fiecare si este si exersarea unei forme de exorcizare �n acest spectacol. Da, domnule, asa s�ntem; ne punem oglinda �n fat� nou� �nsine si celorlalti. Si poate c� �n felul �sta ne vom putea m�ntui, poate nu, dar deja s�nt vorbe prea mari. �n orice caz, a ne cunoaste, �n a recunoaste �n noi ce e mai putin str�lucitor si fastuos si demn de laud�, demn de m�ndrie, e un prim pas. Si exact acest lucru face acest spectacol.
Curajul de a privi �n oglind�
Rep.: V� sperie oglinda?
M.M.: Nu, nu! De speriat nu m� sperie, dar nu mi-e �ntotdeauna foarte comod si as minti dac� as spune altceva. Nu e comod dar, probabil c� s�nt atras� de lucrurile care nu s�nt foarte comode.
Rep.: Pe l�ng� teatru faceti si foarte mult film si, de regul�, atunci c�nd faceti e de mare r�sunet. �n acest sens, dati-mi voie s� v� pun o �ntrebare de asemenea mai putin comod�. „Patimile“ a fost un film �ntruc�tva controversat. Dumneavoastr�, ca unul dintre protagonistii acestui film, cum l-ati caracteriza?
M.M.: Este un film de art�, este un film cu un puternic mesaj social si politic. Este o alegorie. Lucrul �sta l-am explicat si �n cadrul conferintelor de pres� la care am fost chemat� s� particip; si nu au fost putine. Tin minte, domnul Mel Gibson mi-a multumit din ad�ncul sufletului - si a f�cut-o cu toat� sinceritatea - pentru modul �n care am stiut s� ap�r filmul. Credeam c� s�nt asa, niste conferinte de pres� �n care mai schimb�m niste vorbe, mai frecvent�m niste locuri comune... Ei bine, nu. N-a fost asa. M-am trezit �ntr-un plin meci de box. Si atunci, nu mi-am mai pus m�nusile de box, c� n-am avut timp, dar am tr�snit niste pumni...! Pentru c� am fost pus� �n situatia s� ap�r filmul; si l-am ap�rat.
Politica si opera de art�
Rep.: C�teva argumente, v� rog!
M.M.: Este un mesaj, este o alegorie... un foarte puternic mesaj. Este vorba despre manipulare, despre felul �n care lideri corupti se tin cu dintii de pozitia si de opiniile lor. Felul �n care stiu s� manipuleze o populatie, un popor, un segment de lume s�rac, oprimat, este deja cunoscut. Mintile oamenilor pot fi usor sucite, caut� vinovati atunci c�nd le moare copilul de foame... cum era... Vorbim despre acest film. Vedem �n acest film foarte clar. Dincolo, evident, exist� si un mesaj religios. Dar eu n-am fost chemat� la un conclav religios, la un congres. Am fost chemat� ca actrit�, s� interpretez un rol. Cu asta m-am ocupat eu. Dac� s�nt chemat� s� g�ndesc, s� judec, s� expun o p�rere despre un film, o oper� de art�, asa cum �l consider eu c� este, la realizarea c�reia am fost chemat� s�-mi aduc contributia, o fac f�r� nici o retinere.
Rep.: Prin urmare, socotiti filmul a fi o alt� oglind� a socialului.
M.M.: Da, este o virulent� critic� social�. Limpede se recunosc lideri care... Dac� facem o relatie cu contextul politic al timpului �n care s-a f�cut filmul realiz�m c� exact atunci Statele Unite erau pe pasul de a porni (si au si pornit, dup� cum prea bine stiti) r�zboiul �mpotriva Irak-ului. Nu se refer� direct, concret la o situatie anume, dar din p�cate istoria se repet� cu obstinatie. De parc�, noi oamenii, n-am �nv�tat nimic din toat� istoria omenirii. Am uitat c� Socrate a fost silit s� bea cucut�, am uitat c� a fost condamnat la moarte chiar de c�tre proprii s�i concet�teni. �n cea mai democratic� form� de organizare politic� atenian�. L-au condamnat la moarte. Mahatma Gandhi a fost �mpuscat de unul dintre ai s�i, o spun �ntre ghilimele ca s� nu facem acum istorie, c� nu e vreme... Itszak Rabin a fost omor�t de c�tre unul dintre cei foarte apropiati lui. Pentru c� a �ndr�znit s� aib� alt� opinie dec�t cea general� a vremurilor acelea.
Luciditatea si cruzimea
Rep. Opinie gregar�, de altfel, �ntretinut� prin neobositul travaliu politic.
M.M.: Exact. Aveti dreptate!
Rep.: M�rturisesc c� m-as fi mirat s� nu ap�rati filmul, cu at�t mai mult cu c�t, chiar dac� nu exceleaz� printr-o partitur� locvace, imaginea dumneavoastr� �n spiritul Mariei este at�t de pregnant� �n toat� viziunea aceea, �ntr-un fel brutal� si crud�. Ca si �n „Apocalypto“, de altfel, unde Mel Gibson recidiveaz� �ntr-un alt plan. Se pare c� celebrul regizor are o adev�rat� afinitate �ntru exploatarea cruzimii, �ntru exhibarea faptului crud, dar socot c� asta e, de fapt, un soi de exercitiu de sinceritate si luciditate.
M.M.: E opinia sa. Are curajul s� �si expun� propria opinie. Asa crede, asa face. P�n� la urm�, este filmul s�u, s�nt banii s�i... Visul s�u asa a dorit s� vorbeasc� �n acel film si asa a f�cut.
Rep.: C�t priveste insinu�rile insidioase ale unora potrivit c�rora ati fost aleas� �n distributie si datorit� sonorit�tii numelui? M� refer la sensul semantic al entit�tilor „morgen“ si „stern“.
M.M.: Nu cred c� domnul Mel Gibson si-ar fi riscat reusita unui film pe care �l g�ndea de zece ani, si la care lucra - dup� m�rturisirile sale, scrise de altfel - de peste un deceniu, numai dup� niste considerente...
Rep.: ... onomastice.
M.M.: Da, sau un fel de politic� a distributiei... Ar fi fost un fapt extraartistic, conventional si, �n ultim� instant�, inutil si p�gubos.
Exercitiu de gratitudine
Rep.: Haideti s� aducem un omagiu - pe care dumneavoastr�, de altfel, l-ati initiat �n debutul convorbirii noastre - maestrului Moshe Yassur.
M.M.: Cu mare pl�cere o fac. Am lucrat de-a dreptul exceptional. Este un artist si un suflet nobil, cald si bun. Am lucrat �ntr-o perioad� c�nd f�ceam multe si eram, fiecare dintre noi foarte, foarte ocupati si prinsi si �n alte proiecte. Si totusi ne-am g�sit timp s� facem acest lucru si fiecare repetitie, at�t pentru mine c�t si pentru Tudor au reprezentat o mare experient�. Si povesti, si lucru �n paralel, si modul �n care a stiut s� ne implice si s� ne explice situatiile, si s� le construim �mpreun�... �ncrederea si bucuria lucrului �mpreun�.
Rep.: V� multumesc!
M.M.: Mi-a f�cut mare pl�cere convorbirea cu dumneavoastr�.
�nainte de a ne desp�rti o rog s�-mi permit� a-i face o fotografie acolo, �n cabin�. Pe jum�tate demachiat�, cu bagajele risipite... �n fata oglinzilor care pot fi, uneori, paralele.
FOTO: "�ntre oglinzi paralele"
|