CHINATOWN �N NEAMT
• „�n urma discutiilor purtate cu ministrul ni s-a spus s� fim preg�titi s� asigur�m fort� de munc� din China si India“, a declarat directorul AJOFM Neamt • pe piata muncii din Neamt este deficit de muncitori �n constructii, confectii si alimentatie public� • este posibil ca necesarul s� fie asigurat cu muncitori din China, India si Republica Moldova • la Bac�u, un patron are, deja, angajate confectionere din China • Intrarea Rom�niei �n Uniunea European� va duce si la un exod masiv al fortei de munc� calificat� din tara noastr� c�tre alte destinatii. Acolo se pot obtine, pentru aceeasi munc�, bani mai multi si poate c� fiecare dintre nemteni s-a g�ndit m�car o dat� s� emigreze pentru a fi pl�tit mai bine. Reversul medaliei const� �n aceea c� si muncitorii str�ini vor putea veni pe piata fortei de munc� de la noi, unii cu mai putine pretentii si pentru care un salariu, considerat aici mic, este suficient. Cea mai mare problem� cu care, �n prezent, se confrunt� angajatorii nemteni este migratia fortei de munc�. „Nu reusim s� acoperim si s� asigur�m necesarul de fort� de munc� a angajatorilor din judet, iar cea mai mare problem� este migratia fortei de munc�. Noi trimitem la aceia care au locuri de munc� vacante someri, iar la scurt timp dup� ce �si iau �n primire noul loc de munc� �si anunt� patronii c� pleac�, de cele mai multe ori �n str�in�tate, unde au g�sit slujbe pentru aceleasi calific�ri, dar mult mai bine pl�tite“, a declarat Rodica Popescu, directorul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munc� Neamt. �n vederea g�sirii de solutii la aceast� problem�, reprezentantii din toate judetele, pe problema ocup�rii fortei de munc�, au avut o �nt�lnire cu ministrul Gheorghe Barbu, la Geoagiu B�i, pe 14 decembrie 2006, discut�ndu-se si despre posibilitatea ca �n tar� s� ajung� muncitori str�ini. „�n urma discutiilor purtate cu ministrul, ni s-a spus s� fim preg�titi s� asigur�m fort� de munc� din China si India. Pentru acest lucru, noi trebuie s� fim gata pentru medierea sau consilierea acestor persoane. Personal, nu cred c� aceast� situatie se va permanentiza, consider c� este, sau va fi, o perioad� intermediar�, p�n� ce lucrurile se vor aseza. O alt� posibilitate care a fost discutat� cu presedintele Agentiei Nationale, ar fi atragerea de fort� de munc� din Republica Moldova“, a mai afirmat Rodica Popescu.
Deficit de muncitori
Mai usoar� ar fi cea din urm� variant�, deoarece, asa cum se stie, salariile angajatilor din Republica Moldova s�nt cu mult mai mici dec�t cele Rom�nia. Pentru primirea muncitorilor str�ini �n Neamt, Agentia Judetean� pentru Ocuparea Fortei de Munc� s-a garnisit cu un functionar care se va ocupa numai de aceste probleme. Deocamdat�, este vorba de o singur� persoan�, din cadrul Agentiei locale Roman, Tatiana Antoche, care va r�m�ne �n continuare s� functioneze acolo, dar periodic va veni �n municipiul resedint� de judet pentru noile atributiuni de serviciu. „Deocamdat�, este vorba de un singur functionar, dar pe viitor cred c� ar fi nevoie de c�te o persoan� la fiecare agentie local�, care s� se ocupe de acest lucru. Responsabilul cu astfel de probleme a fost selectat si instruit �n baza legislatiei privind �ncadrarea �n munc� a str�inilor �n Rom�nia si a lucr�torilor rom�ni �n str�in�tate“, a mai spus directorul Popescu. Cert este faptul c�, �n acest moment, s�nt foarte multe domenii unde nu se poate acoperi necesarul de fort� de munc�. Deficit este �n constructii, unde se �nregistreaz� o acut� lips� de personal, confectii, dar si �n cel al alimentatiei publice, �n special �n calific�ri cum ar fi de brutar, patiser, barman, buc�tar sau v�nz�tor. �n ultima jum�tate de an, a crescut considerabil cererea de fort� de munc� necalificat� si pare c� acest deficit nu se va acoperi prea cur�nd. S�pt�m�nal, la nivelul judetului Neamt, s�nt zeci de oferte de locuri de munc� pentru personal necalificat �n constructii, industrializarea lemnului, forestier, ori la societ�ti comerciale din agricultur�. Asta deoarece nimeni nu mai este dispus s� munceasc� zi lumin�, pentru salariul minim pe economie, �n conditiile �n care poate pleca �n t�rile UE, s� fac� muncile pe care cet�tenii acestora nu le vor, dar la un salariu mult mai bun. Aceste munci, pentru care �n acest moment nu se poate acoperi necesarul, ar putea fi f�cute de la anul, de chinezi sau indieni. �n acest moment, se vehiculeaz� c� dou� milioane si jum�tate de rom�ni, �ntre 18 si 35 de ani, intentioneaz� s� plece la anul �n str�in�tate. La acestia se adaug� copiii lor, care �i vor putea urma �n c�tiva ani. Din Neamt, se estimeaz� c� au p�r�sit judetul pentru un serviciu mai bun �n alt� tar� peste 100.000 de persoane. Si se pare c� va urma un alt val de plec�ri.
Chinezoaicele lucreaz�, deja, la Bac�u
Muncitori din China lucreaz� deja, din iulie, �n judetul vecin, la Bac�u. Asta dup� ce conducerea firmei de confectii Wear Company a decis s� aduc� muncitoare din tara amintit� pentru a suplini penuria de pe piata local� a muncii. Aici lucreaz� 175 din cele 1.000 de salariate asiatice pe care reprezentantii societ�tii intentioneaz� s� le aduc�. Confectionerele aduse de peste m�ri si t�ri par s� se simt� bine �n Rom�nia, mai ales c� se bucur� de conditii de invidiat fat� de suratele r�mase �n China si chiar fat� de multe rom�nce: masa si cazarea gratuite si la standarde occidentale, mediu de lucru corespunz�tor si salarii de 300 de dolari pe lun�. „Ideea de a lucra cu muncitori din str�in�tate a ap�rut acum patru ani, c�nd salariatii rom�ni au plecat cu totii si a trebuit s� �nchidem un timp fabrica. Am �ncercat s� aducem altii, �ns� am constatat c� rom�nii nu mai doresc s� lucreze �n domeniu. Prin intermediul unei firme de recrutare din China, am adus, ast�-var�, primii 100 de salariati asiatici din totalul de 1.000 pe care intention�m s�-l avem �n vara anului viitor“, declara, pentru un ziar b�c�uan, Sorin Nistorescu, directorul firmei Wear. Conform spuselor acestuia, luna trecut�, unitatea avea 248 de salariati, toti asiatici, dintre care lucreaz� efectiv 175, majoritatea fiind femei. Exceptie fac trei buc�tari si electricianul. Cea mai mic� dintre chinezoaice are numai 19 ani, iar cea mai �n v�rst� a implinit 46. �n general, s�nt tinere, �ntre 20 si 25 de ani. Chinezoaicele tr�iesc si muncesc �ntr-un complex de cl�diri amenajat dup� norme occidentale, cu dormitoare, sal� de mese, b�i, sal� de sport.
|