Roma�canii risc� s� r�m�n� f�r� spital
• concitadinii no�tri ar urma s� nu mai aib� minime condi�ii de rezolvare a problemelor chirurgicale, dac� spitalul nu va primi gradul de unitate jude�ean� Situa�ia Spitalului Roman se afl� �n incertitudine, de vreme ce soarta sa depinde, �n ultim� instan��, de finalizarea controversatului Centru de Primire Urgen�e (CPU), care a st�rnit „pasiuni“ politice. Doctorul Constantin Nanu, directorul Direc�iei Sanitare Neam� a declarat c�, �n conformitate cu Legea Sistemului Sanitar, aflat� �n dezbaterea Parlamentului, ar urma ca Spitalul Roman s� treac� �n r�ndul unit��ilor municipale sau or�ene�ti �n cazul �n care administra�ia public� local� nu va „pune um�rul“ s� termine construc�ia amintit�. Directorul Direc�iei Sanitare Neam�, doctorul Constantin Nanu, a explicat condi�iile �n care unitatea sanitar� roma�can�, ar putea evita „retrogradarea“. „Vor fi opt spitale regionale, organizate pe structura fostelor Clinici Universitare, dup� care vor urma Spitalele de Urgen�� (Jude�ene), care vor avea parte de o dotare superioar�. Spitalele de gradul III, cum este cazul celui din Roman, vor avea o dotare mai redus�. Pe locul al IV-lea se vor situa, din acelea�i puncte de vedere, spitalele comunale. La momentul actual exist� discu�ii ca Spitalul Roman s� fie �ncadrat �n �n r�ndul spitalelor municipale. Exist� �ns� �i o �ans�, dac� ar exista sus�inere, ca unitatea de la Roman s� fie inclus� la categoria a II-a, �in�nd cont c� fiind a�ezat pe E-85, ar putea deveni Spital de Urgen��, pe scheletul CPU, dac� acesta va fi terminat, �n timp util“, a precizat Constantin Nanu. Venind, �ns�, �n discu�ie, disputele interminabile din s�nul organismelor colective de conducere ale institu�iei spitalice�ti roma�cane, respectiv din Consiliul de Administra�ie (CA) �i Comitetul Director (CD), �n care doctorul Nanu a avut, ca de obicei, o pozi�ie „conciliant�“, acesta a �inut s�-�i exprime, public, „sus�inerea proiectului“. „Eu am fost de p�rere, �ntotdeauna, ca aceast� unitate (CPU n.r) s� fie pus� pe picioare. Nu trebuie s� mi se atribuie mie p�rerile doctorului Petre Bo�tin�. Eu am vrut mereu ca aceast� unitate s� fie pus� pe picioare“, a precizat doctorul Constantin Nanu. Acesta a subliniat, �ns� c� este vorba de un proiect finan�at de CL, care va trebui s�-l continuie, sus��n�ndu-l, financiar. „Comunitatea local� dac� dore�te ca acest sputal s� devin� «de urgen��», trebuie s� se implice. Aceast� unitate nu a fost prins� �n finan�area Ministerului S�n�t��ii. Eu am trimis la Bucure�ti studiul de fezabilitate �ncerc�nd s� ob�inem ni�te fonduri de la Banca Mondial�, UNICEF, OMS sau fonduri prin ONG-uri. Aceste finan��ri pot ajunge, �ns�, prin aceste organisme, cel devreme �n 2007-2008, pentru c� finan��rile nu se fac peste noapte. La Roman numai comunitatea local� poate s� rezolve problema“, a mai precizat Constantin Nanu.
Continu� disputele politice
Primarul Dan Ioan C�rpu�or apreciaz� c�, dincolo de orice dispute
politice, problema ob�inerii gradului de spital de urgen��, depinde de factorii politici, cu reponsabilit��i �n domeniul s�n�t��ii, care ar trebui s� se intereseze de soarta unit��ii �i s� lase la o parte orgoliile personale. „Problema este extrem de simpl� �i se afl� �n «ograda sistemului sanitar», pe umerii c�ruia apas� �ntreaga responsabilitate. Noi, �n calitate de comunitate local�, am avut cele mai bune inten�ii, tocmai pentru a sprijini Spitalul Roman s� nu ajung� «no men's land», adic� «bolni��» pentru s�raci, ci unul �n care s� se poat� rezolva marile �i multele probleme chirurgicale. Pentru c� unitatea spitaliceasc� se afla anul trecut �ntr-o situa�ie financiar� extrem de precar�, am prev�zut 400 milioane de lei, bani care exist� �i acum �i �i putem aloca, f�r� probleme, �n condi�iile �n care mai marii din S�n�tate se decid dac� vor binele roma�canilor sau vor s�-�i rezolve «vendetele politice» cu PSD-ul. De altfel, �n viziunea pe care a avut-o Consiliul Local, din care a f�cut �i face parte �i directorul Spitalului, Petre Bo�tin�, cel mai �nver�unat adversar al proiectului, s-a alocat aceast� sum�, motiv pentru care �i �n bugetul spitalului pe 2005 s-a prev�zut de c�tre CA aceast� sum�. Cu 900 milioane de lei, cu pu�in mai mult� bun�voin�� din partea actualei conduceri a Spitalului �i cu pu�in ajutor, fie din partea unor organiza�ii non-guvernamentale, fie din vreun proiect, ne-am fi putut apropia de finalizarea CPU. C�nd a fost g�ndit proiectul urma ca dotarea acestuia s� fie f�cut� cu aparatur� de la Spitalul italian, din Trento (Padova)“, a precizat Dan Ioan C�rpu�or.
P�rere �mp�rt�it� �i de medicul Arv�tescu
Aceea�i p�rere este �mp�rt�it� �i de colegul s�u de partid, doctor Dan Arv�tescu, vicepre�edintele Colegiului Medicilor Neam�, fost director al Spitalului Municipal Roman, care a declarat c�, statutul institu�iei sanitare depinde de forma �n care va ap�rea noua Lege a spitalelor. „�n primul r�nd trebuie votat� legea spitalelor �i vom vedea modific�rile care se aduc la proiectul acesteia. Dac� �ns�, acest act normativ se aprob� �n varianta prezentat� pe site-ul Ministerului S�n�t��ii, noi ne-am �ncadra �n categoria spitalelor de importan�� local�. Potrivit proiectului legii, aflat� �n dezbatere public�, la acest moment, spitalele din Rom�nia se vor clasifica �n spitale de urgen�� regionale, departamentale, spitale de importan�� local�. Vor exista opt regiuni care vor avea un spital departamental de regiune, 41 de spitale de urgen��, pentru fiecare jude� �n parte. Restul spitalelor vor fi de importan�� local�, pentru c� �nc� nu �tiu sub ce form� va ie�i legea din Parlament“, a precizat doctor Dan Arv�tescu. Acesta a apreciat c� centrul de greutate al Spitalului Roman, �n contextul intr�rii �n vigoare, a legii spitalelor, va sta �n CPU, a c�rui construc�ie la Roman, nu a fost finalizat�, din lipsa de fonduri, intr�nd �ntr-un soi de conservare. „�ntr-adev�r, exist� fonduri separate pentru CPU-uri, donate de c�tre Ministerul S�n�t��ii, dar astea vor fi aprobate, abia din 2007. Problema este c�, p�n� atunci, construc�ia se va degrada, �ntr-un asemenea hal, �nc�t, la acea dat� va trebui demolat�. Toat� lumea este de acord c� trebuie CPU, dar nimeni nu d� solu�ii concrete de finan�are. M-am �nt�lnit zilele acestea cu doctori�a Viorica G�uc�, de la Neurologie, care este foarte revolatat� �i care dore�te, cu tot dinadinsul, s� �nchipuim un protest al medicilor contra abandonului lucr�rilor la acest sector vital pentru Spital“, a declarat doctor Dan Arv�tescu.
�i �eful Sec�iei Chirurgie a militat pentru �nl�turarea orgoliilor personale �i a disputelor politice, �n vederea rezolv�rii �n consens a unui obiectiv vital pentru roma�cani. „Al�turi de colegii mei, �mpreun� cu toate cuno�tin�ele noastre, din Minister, facem demersuri pentru ob�inerea acestui deziderat. Trebuie s� existe o mi�care general�, din partea tuturor partidelor, din partea �ntregii societ��i roma�cane, precum �i a autorit��ilor locale, �i a conducerii spitalului, pentru c� acest spital s� nu ajung� un spital de importan�� local�. Dar pentru toate acestea, trebuie s� se uneasc� voin�a oamenilor din acest ora�, cu voin�a noastr�, a celor care muncim �n Spitalul Roman, ce are o tradi�ie bicentenar� �n medicin� �i cu voin�a oamenilor politici, cu putere de decizie, care trebuie s� ne sus�in� �i financiar“, a mai precizat doctor Dan Arv�tescu.
�n opinia acestuia exist� suficiente argumente, pentru construirea unui asemenea centru, dintre care cel mai important r�m�ne situarea municipiului Roman pe european�, unde se produc numeroase accidente rutiere, ale c�ror victime ajung la Spitalul roma�can, care nu are nici m�car o camer� de stabilizare.
Reamintim faptul c� la Spitalul Roman se �nregistreaz�, anual, �n jur de 40.000 intern�ri, la care se adaug� �i intern�rile de o zi, �n contextul �n care urgen�ele ocup� un loc esen�ial, ceea ce �n opinia medicilor roma�can� recomand� unitatea pentru includerea sa �n r�ndul Spitalelor de importan�� jude�ean�.
|
Autentificare
