 Italia, noua cas� a muntenilor
• popula�ia t�n�r� din comunele V�ii Bistri�ei ia calea Occidentului • un exemplu elocvent �l constituie comuna Hangu, un sfert din localnici plec�nd �n str�in�tate • situa�ia se repercuteaz� negativ asupra �nv���m�ntului, polula�ia �colar� sc�z�nd • Comunele de pe Valea Bistri�ei �i nu numai se confrunt� cu un fenomen specific oric�rei societ��i aflate �n tranzi�ie, acela al migr�rii popula�iei tinere c�tre Europa de Vest �n c�utarea unor locuri de munc� bine pl�tite. Statistica efectuat� recent la nivelul comunei Hangu �nregistreaz�, �n acest sens, cifre record. Din 4.200 de locuitori, c�t num�r� popula�ia comunei Hangu, peste 1.000 de tineri au luat calea bejeniei �n c�utare de locuri de munc�. Dintre ace�tia 80% se afl� �n Italia, restul de 20% afl�ndu-se �n Spania, Germania, Anglia, Portugalia sau alte state europene. Prin plecarea lor spre Vest, cu tot cu familii, tinerii emigran�i au influen�at negativ �nv���m�ntul din Hangu, �colile comunit��ii, �nregistr�nd sc�deri alarmante a num�rului de elevi �i de aici a num�rului de clase �i de norme pentru �nv���torii �i profesorii din zon�. „Ne confrunt�m cu un fenomen alarmant �n ceea ce prive�te num�rul elevilor a claselor �i normelor cadrelor didactice. Dac� ne referim doar la �nv���m�ntul primar, singura �coal� unde mai avem clase de sine st�t�toare este �coala de centru, �n rest peste tot exist� clase simultane. Asta nu se �nt�mpla p�n� acum 5-10 ani �n urm�. Sigur, fenomenul nu afecteaz� doar �nv���m�ntul din Hangu, dar este o situa�ie care trebuie s� dea de g�ndit guvernan�ilor no�tri“, a declarat profesorul Ion Manolache, directorul �colii cu clasele I-VIII Hangu. Din discu�iile purtate cu primarul comunei Gavril Lupu am re�inut faptul c� situa�ia este cunoscut� la nivelul comunit��ii, numai c� fenomenul migra�iei for�ei de munc� tinere nu poate fi stopat de c�tre administra�ia local�. „Este un drept c�tigat prin Revolu�ia din '89 �i nu poate fi �ngr�dit. Problema care se pune este aceea c� statul nostru trebuie s�-�i propun� o strategie prin care, cre�ndu-se locuri de munc�, s� atrag� din nou popula�ia plecat� peste hotare spre patria mum�. �i totu�i, eu cred c� �i-n condi�iile prezentate, tinerii pleca�i la munc� particip� substan�ial la dezvoltarea comunit��ii noastre prin investi�iile din zon� �i banii trimi�i acas�, unde-�i construiesc case sau �i deschid mici afaceri. Sigur, dup� mai mul�i ani de bejenie, impus� de lipsa locurilor de munc� din Rom�nia, ei se vor �ntoarce definitiv acas�, iar noi sper�m c� prin intrarea �n normalitate va revigora �i �nv���m�ntul“, a declarat primul Gavril Lupu. Situa�ia de la Hangu se repet� �i �n Poiana Teiului, Borca, Farca�a, Grin�ie�, Ceahl�u, Bicaz Chei, Bicazu Ardelean, de unde zeci de mii de persoane au plecat peste hotare.
„Stranierii“, dup� cum s�nt numi�i de cei r�ma�i acas� s-au polarizat pe criteriul rela�iilor de rudenie sau dup� apartenen�a la o comunitate sau alta �n anumite centre urbane din Italia. Aici, muntenii de pe Valea Bistri�ei s-au stabilit la Roma, Alessandria, Padova, Parma, Vicenza, Trevisso, Vallegio, Verona, Vallegio, Mincio provincio di Verona, Maccerata, etc., unde desf�oar� cele mai diverse activit��i. Un rom�n c�tig� �n Italia, �ntre 700 �i 1500 euro, �n condi�ii legale sau la negru. De�i majoritatea �i-au �nsu�it modul de via�� occidental, mul�i dintre ei t�njesc dup� spiritul rom�nesc de a aborda via�a, mai ales dup� acele caracteristici ce �in de sentimentalismul specific familiei noastre.
|
Autentificare
