Mai la Est de Vest

�n acest an, Parlamentul European a decernat Premiul Saharov pentru Libertatea G�ndirii unui savant si om politic din Bielorusia. Numele lui - prea putin cunoscut la noi, din p�cate - este Aleksandar Milinkievic. Un b�rbat �n v�rst� de 59 de ani, albit prematur, vorbitor de patru limbi str�ine, cu un doctorat �n Stiinte fizice si matematice, dar si descoperitor - printre altele - al morm�ntului regelui polon Stanislas al II-lea Poniatoswki. �n raport cu regimul la putere �n tara sa, condus de dictatorul cu m�nusi de catifea Lukasenko, Milinkievic este un rebel disident. Anul acesta el a fost candidatul la presedintie al fortelor democratice din tar� - dar f�r� mare succes (potrivit rezultatelor oficiale - periate, se pare, la s�nge de putere - el a obtinut doar 6 procente din voturi).
Alaltďż˝ieri, marti 12 decembrie a.c., am fost martorul ďż˝ntďż˝lnirii lui Milinkievic cu grupul liberal-democrat din Parlamentul European. Ascultďż˝ndu-l, mi-am spus cďż˝ este realmente straniu, pentru un romďż˝n, sďż˝ audďż˝ relatďż˝ri despre presa transformatďż˝ de putere ďż˝n organ al propagandei si cultului personalitďż˝tii; sau despre studenti care, pentru a putea iesi din tarďż˝ ďż˝n interes de studiu, trebuie sďż˝ dea asigurďż˝ri rectorilor din universitďż˝tile lor cďż˝ au un ďż˝nalt nivel politic si cďż˝ nu vor ďż˝nvďż˝ta ďż˝n strďż˝inďż˝tate ce nu trebuie etc. Milinkievic spunea cďż˝ bielorusii, dacďż˝ vor sďż˝ mai afle cďż˝te ceva din lume, se pot uita numai pe postul Tv Euronews. Numai cďż˝nd auzi astfel de relatďż˝ri ďż˝ti aduci aminte de acel lucru banal, pe care si noi l-am descoperit tďż˝rziu, dar ďż˝l uitďż˝m deja frecvent: valoarea informatiei independente. Potrivit premiantului, soarta cea mai dramaticďż˝ o are acea parte a tineretului - mai credul sau doar comod - care a ales sďż˝ joace dupďż˝ muzica puterii si s-a ďż˝nscris ďż˝n organizatiile de Lukamol (un fel de Komsomol ex-sovietic, pe gustul liderului Lukasenko). Pe cďż˝t de greu este de acceptat ideea, pe atďż˝t de des ea se confirmďż˝: pervertirea tineretului este cea mai gravďż˝ crimďż˝ la adresa unei natiuni (poate ar fi bine ca si noi, chiar „liberi“ azi, sďż˝ meditďż˝m putin la aspectul acesta!). ďż˝n fine, privindu-l pe Milinkievic mďż˝ gďż˝ndeam cďż˝, ďż˝n destinul fiecďż˝rui popor, vecinii aduc - sau rďż˝pesc - o valoare adďż˝ugatďż˝. Nu e cazul ca noi, acum, sďż˝ cďż˝inďż˝m sďż˝rmana Bielorusie care ďż˝ncďż˝ n-a dat de zorii democratiei - sau o putem face, dar ar suna cam fals. Si noi abia am iesit din cosmar. Si noi am avut voci care l-au cďż˝ntat pe dictatorul nostru pďż˝nďż˝ ďż˝n ultimele sale zile. Si noi am avut partid unic - tentatie care n-a dispďż˝rut brusc, odatďż˝ cu comunismul. Care a fost sansa noastrďż˝? Cďż˝ am fost putin mai la Vest. Deseori, ne ďż˝ntrebďż˝m cum am fi arďż˝tat dacďż˝ am fi fost, dintotdeauna, o tarďż˝ (mai) occidentalďż˝, de preferintďż˝ plasatďż˝ ďż˝ntre Franta si Germania, dacďż˝ s-ar putea. Dar dacďż˝ ne aflam mai la Est? Cum am fi rezolvat atunci probleme care, pďż˝nďż˝ nu demult, oricum ni se pďż˝reau insolvabile?