DOSARE CENZURATE: Titlu: Scaletchi - definitia personajului controversat
�n gasca de var� a lui Nicu Ceausescu
S-a petrecut pe vremea lui Ceausescu, �n portul Constanta. A fost un gest de frond�, cel mai t�n�r comandant de nav� din Rom�nia a �ncercat s� sparg� centura de fier a comunismului. �mpreun� cu un cunoscut actor de la Teatrul din Constanta, Lucian Iancu si cu un marinar recidivist, Alexandru Mateescu. Este vorba despre mineralierul Uricani care a plecat, de-a dreptul f�r� aprobare, c�tre Turcia, c�tre lumea liber�. Au ajuns �n apele teritoriale ale Turciei, dar au fost prinsi cu ajutorul unei nave libaneze, care a anuntat paza de coast�. �nt�mpl�rile care urmeaz� fac parte din memoria colectiv� a orasului Constanta, unde la data de 11 septembrie 1954 s-a n�scut Florentin Scaletchi (foto), pentru ca la data de 26 martie 1985, �n sedint� public� desf�surat� la Clubul Portul, acesta s� fie condamnat la moarte.
Am�nuntele, credem noi, vor fi �n m�sur� s� „coloreze“ si altfel dec�t pe site-ul oficial al OADO, aventurile unui controversat personaj care, iat�, a ap�rut din nou la ramp�, mai concret pe scena DNA. Potrivit unor surse judiciare, Florentin Scaletchi a fost retinut la �nceputul lunii noiembrie a.c., de c�tre procurorii anticoruptie, fiind prins �n flagrant �n timp ce primea 10.000 de euro chiar �n biroul s�u de presedinte al Organizatiei pentru Ap�rarea Drepturilor Omului.
L-am v�zut, desigur, la televizor, iesind val-v�rtej din sediul DNA si acuz�ndu-l nonsalant pe presedintele Traian B�sescu de masinatiuni care-l vizau personal. �n fine, chiar dac� se pare c� flagrantul este real, �n conceptia acestui personaj asa ceva se face, mai ales de la comandant la comandant de nav�, nu?! Fiindc�, �n 1980, la numai 26 de ani, Florentin Scaletchi, absolvent al Institutului de Marin� „Mircea cel B�tr�n“, devenea cel mai t�n�r c�pitan de vas din Rom�nia.
Si c�te si mai c�te se ziceau despre el... �n primul r�nd, c� f�cea parte din gasca de var� a lui Nicu Ceausescu, �mpreun� cu actorul Lucian Iancu, de la Teatrul const�ntean si altii si altele, actrite, balerine de la Fantasio... C� �ntr-una din c�l�toriile sale afar� a cump�rat, ca tot rom�nul, un video, numai c� dup� ce vasul a p�r�sit portul a constatat c� aparatul era defect. Asa c�, �nfrunt�nd toate primejdiile si ignor�nd costurile serioase ale unor manevre, s-a re�ntors omul �n port ca s�-si schimbe scula. Motiv pentru care, la �ntoarcerea �n tar�, i s-a ridicat dreptul de mai naviga �n afara apelor teritoriale rom�nesti. Asa c� i s-a dat pe m�n� mineralierul „Uricani“ care f�cea ture Constanta-Combinatul Siderurgic Galati. F�r� buff, f�r� str�in�t�turi, blugi, uischiane, kentane s.a.m.d. Asadar, prin Constanta, „capitala de var�“ a t�rii, gura lumii se �ntrecea �n a-l aseza �n dreapta „Printisorului“ la tot soiul de orgii care ast�zi, nu-i asa?, nu mai �nseamn� mare br�nz�!
Veniti c�tre urna de vot!
Deturnarea navei „Uricani“ a fost preg�tit� �n cele mai mici am�nunte. Cam „literar-artistice“ (o s� vedeti de ce), dar premeditat� si cu ceva sorti de izb�nd�, chiar dac� s-a trecut prea usor peste aspectul ignor�rii vointei echipajului. �n primul r�nd, s-a ales data de 15/ 16 martie 1985 c�nd, nu-i asa?, tara era �n s�rb�toare fiindc� se preg�tea de alegeri m�n�rite. Culmea, la circumscriptia din Portul Constanta, pe o list� de deputati pentru Marea Adunare National�, figura simpatizatul actor de teatru si film Lucian Iancu Spiru. Care, renunt�nd s� guste din cupa victoriei care se prefigura la alegeri, s-a suit pe nava amicului Scaletchi si, conform planului, a �nceput un scurt program „artistic“. Adic�, a �nceput s�-i amuze pe marinarii care, printre hohote de r�s, mai tr�geau si c�te un sprit sub privirea �ng�duitoare a c�pitanului care-i invitase �n cabina sa. C�nd au considerat c� echipajul era deja „amortit“, c�pitanul �mpreun� cu Alexandru Mateescu, singurul marinar complice, au deviat cursul navei. Alexandru Mateescu s-a instalat la timon� si a fixat prin giroscop directia de mers spre sud, �n loc de nord. Deranjul a fost c�, dup� un timp, c�tiva marinari au observat c� luminile de la mal �n loc s� fie pe st�nga, erau pe dreapta, �n cabina de comand� afl�ndu-se c�pitanul care avea g�nduri cu Istanbulul. Din c�te s-au povestit ulterior, a urmat o altercatie �ntre ofiterii de punte si marinari, pe de o parte, si „gruparea“ - de cealalt� parte, din care acestia din urm� au iesit cu vopseaua usor luat�. Aparatura de transmisie era, deja, defectat�, asa c� s-a folosit un cod de semnale luminoase c�tre o nav� libanez� din apropiere, care a transmis C�pit�niei Portului Constanta, prin Radio-Coasta, situatia. Nu de alta, dar trebuiau schimbate buletinele de vot cu Lucian Iancu Spiru. Care, prin bagajele ce i-au fost perchezitionate la revenirea fortat�, pe l�ng� bl�nurile soacrei si aurul nevestei, �si pusese si c�teva diplome c�stigate la „C�ntarea Rom�niei“, menite s� impresioneze autorit�tile din Turcia. Foarte elegant, cu un palton negru, lung si fular alb, lung, Florentin Scaletchi a fost debarcat, spre dimineat�, la dana mineralier�, �mpreun� cu amicii Lucian Iancu si Alexandru Mateescu. Toti trei erau pe c�t de eleganti, pe at�t de bine legati la m�ini. Tot spre dimineat�, se tip�riser� alte buletine de vot, cu un singur nume care, �n mod firesc, a iesit �n unanimitate.
Nava, cosul si codosul
Clubul „Portul“, apartin�nd NAVROM, era un fel de cas� de cultur� anost�, cenusie, dar �nc�p�toare. Au intrat acolo cam 200 de ofiteri de marin� chemati s� asiste la procesul celor trei. Despre cum a decurs procesul, despre cuvintele grele si sentinta care s-a dat, cititi �n am�nunt pe http://www.oado.ro, pe parcursul a sapte pagini publicate pe 05.11.2006, adic� imediat dup� ce, se pare, presedintele OADO a fost prins f�c�nd trafic de influent�. Dar nu aici am vrut s� ajungem, ci sus, �n cabina de proiectie a s�lii, de unde se f�cea sonorizarea si unde, cu doar c�teva zeci de minute �nainte de �ncepere a procesului, au ap�rut niste costumati la cravat�, echipati cu diplomate ticsite cu aparatur� (s�ntem �n anul 1985) si au transmis, �n direct, tot procesul, cui credeti? Lui Nicusor Ceausescu. Desigur, a fost un simulacru de proces �n care procurorul militar a perorat, cu m�nie proletar� tipic�, faptele celor trei, ceva asem�n�tor cu ceea ce urma s� se petreac� peste patru ani, �n procesul sotilor Ceausescu. Acelasi ton, aceeasi superficialitate �n administrarea probelor, poate cu un plus de vehement�, �ntruc�t ordinul de sus era foarte transant: tr�d�torii de tar� trebuiau pedepsiti exemplar si imediat. Astfel c�, dup� audierea martorilor, solicitarea ap�r�torilor din oficiu de am�nare a cauzei pentru preg�tirea ap�r�rii a fost ignorat�, iar procurorul militar a f�cut spume la gur�. Invoc�nd articolele 155 (tr�darea), 167 (Complotul) si 164 (Subminarea economiei nationale) din Codul penal, colonelul de justitie adus pe scena transformat� �n Tribunal militar a sustinut hot�r�t vinov�tia inculpatilor. Cu sau f�r� probe, tovar�sul procuror a ar�tat cum c� �nc� din luna februarie 1985, la �ndemnul lui Iancu Lucian Spiru, inculpatii s-au constituit �ntr-o grupare �n scopul fugii din tar�, organiz�nd preluarea controlului mineralierului Uricani ce f�cea curse interne �ntre portul Constanta si Galati, devierea navei de la itinerariul stabilit de NAVROM, iesirea clandestin� din tar� si prezentarea lor �n fata politiei dintr-un stat occidental �n care s� se stabileasc�. „Urm�reau“ - a zis tovar�sul procuror - „ca organelor politienesti amintite s� le cear� azil politic f�c�nd declaratii �n acest sens �n cuprinsul c�rora s� invoce asa zise acte de persecutie, precum si convingeri politice opuse or�nduirii socialiste“. Interesant� este si acuzatia adus� lui Scaletchi (un fel de dovad�) conform c�reia, sub diferite pretexte, acesta a debarcat de pe nav� o serie de marinari ce f�ceau parte din siguranta navigatiei. Se confirma astfel, �n fata celor prezenti �n sal�, o butad� binecunoscut� �n lumea marinarilor de-atunci, despre plecarea navelor rom�nesti �n curse, mai ales �n cele externe: „Poate pleca f�r� cos/Dar nu poate f�r� codos“.
OADO lupt� si d�i si lupt�
Deliber�nd �n secret �n cauza judecat�, Tribunalul de pe scena Clubului Portul a hot�r�t pedeapsa cu moartea pentru Florentin Scaletchi si c�te 20 de ani de �nchisoare pentru Alexandru Mateescu si Lucian Iancu Spiru. Pe timpul detentiei, Florentin Scaletchi avea s� fie dus de dou� ori �n fata plutonului de executie, fiind transferat prin �nchisorile de la Poarta Alb�, Rahova si Aiud... �n cele din urm�, i s-a comutat pedeapsa cu moartea cu �nchisoare pe viat�. Apoi, a venit decembrie 1989 (c� altfel n-am cum s�-i spun?!). Dup� c�teva aparitii la televiziune �n pulover (moda vremii), s-a orientat si a devenit un fervent sustin�tor al drepturilor omului. Bine, ca orice om orientat, si-a tras la Constanta un restaurant cu geamuri negre pe care l-a numit „La C�pitanu“. Aparitiile sale televizate au devenit tot mai rare si numai pentru sustinerea drepturilor omului �n cadrul unor emisiuni sobre, la costum si cravat�. A devenit un foarte fervent sustin�tor al unor arestati celebri, precum Sever Muresan, Ovidiu Tender sau Omar Hayssam. A mai putut fi v�zut la televizor �n preajma alegerilor, ca sef al OADO, organizatie care, spre exemplu, �n 2004 avea, dup� spusele lui Scaletchi, 40.000 de observatori, r�sp�nditi �n cele 17.500 sectii de votare din toat� tara. Nu au lipsit, desigur, acuze ap�rute �n pres� cum c� una din metodele folosite pentru fraudarea alegerilor este cea a folosirii observatorilor care, normal, s�nt si ei membrii unor partide sau sindicalisti. �n fine, cit�m o alt� butad� care circula atunci: „Mai bine s� stai la mas� cu puterea dec�t l�ng� Scaletchi“. Oricum, OADO avea venituri anuale de circa 5 miliarde lei, director executiv fiind Mihai Stan, fost director adjunct al SRI, demis �n urma scandalului de la Berevoiesti. Asadar, totul era O.K., p�n� la flagrantul realizat �n prima zi a lunii noiembrie a.c., �n jurul orei 14.30, de c�tre procurorii anticoruptie. Chiar �n biroul s�u de presedinte al OADO a primit, conform procurorilor, 10.000 de euro pentru a-si trafica influenta, dup� ce, anterior, mai primise 20.000. Acesta fiind doar v�rful iceberg-ului, stiindu-se c�t de dificil este s� organizezi un flagrant.
�n loc de concluzie
Tare mi-e greu s�-l cred pe acest „maestru al combinatiilor“ c�nd �si pledeaz� nevinov�tia. Vai de soarta unui profesoras sau function�ras c�nd este prins �n flagrant de luare de mit�. Oare Scaletchi, marele lupt�tor pentru drepturile omului, eroul dizidentei anticomuniste, va p�ti ceva? �n fapt, ap�rarea, deocamdat� indirect�, a �nceput s� lucreze. Pe pagina OADO, la finalul reproducerii procesului din 26 martie 1985, se poate citi o addend� care, totusi, n-are nici o leg�tur� cu o jenant� si rusinoas� luare de mit�: „E jenant si rusinos pentru c� unii dintre semenii nostri, pentru simplul motiv c� pot fi vocali, se erijeaz� �n eroi, dizidenti, lupt�tori �mpotriva comunismului, aduc�nd argumente total neplauzibile, spun�nd c� au semnat scrisori, au scris poezii, pamflete, au f�cut arest la domiciliu - desi el nu a existat �n legislatia rom�neasc� de ieri si de azi - c� au avut domiciliu obligatoriu �n alt� localitate dec�t cea natal�, �n conditiile �n care, �n Rom�nia acelor vremuri, toti absolventii de facult�ti erau trimisi s�-si efectueze meseriile alese oriunde, numai �n localitatea de bastin� nu“. Punct. �n fine, se poate spune c� acest Florin Scaletchi este definitia personajului controversat dintre dou� lumi, a rebelului si eroului anticomunist, pe de o parte, si a lupt�torului pentru drepturile omului si suspectului escroc cu guler alb, pe de alt� parte. Oare intr� din nou la pusc�rie?
|